Ceremonii militare publice pentru rostirea solemnă a numelor eroilor din Primul Război Mondial

de Stiri Buzau Media

cimitirul-eroilorMinisterul Apărării Naţionale organizează vineri, 26 august, în premieră, ceremonii de “Rostire solemnă a numelor eroilor căzuţi în Primul Război Mondial”, dedicate împlinirii a 100 de ani de la intrarea României în război. Divizia 2 Infanterie ,,Getica”, împreună cu unităţile din Garnizoana Buzău, de asemenea, comemorează eroii căzuți în luptă sau în prizonierat în timpul primului război mondial.
Astfel, vineri, începând cu orele 10.00, în cadrul manifestărilor prilejuite de împliniriea a 100 de ani de la intrarea României în această conflagrație mondială, la Monumentul „Regimentului 48 Infanterie” din Parcul Eroilor şi „Crucea Eroilor” din Cimitirul Eroilor Neamului din Buzău, vor avea loc ceremonii militare publice pentru rostirea solemnă a numelor celor căzuţi în Primul Război Mondial.

Astfel de manifestări vor avea loc în toată țara.

Peste 330.000 de militari români și-au pierdut viața în urma Primului Război Mondial, iar aproximativ 76.000 au rămas invalizi. Acestora li se adaugă victimele din rândul populației civile, răpuse de boli, foamete sau executate de trupele de ocupație.

Prin Hotărârea Guvernului României 821/2015, cu modificările și completările ulterioare, a fost aprobat Programul Național al manifestărilor prilejuite de aniversarea Centenarului Primului Război Mondial, iar la propunerea prim-ministrului, activitățile se desfășoară sub patronajul președintelui României.

Braşovul a fost primul oraş cucerit de armata română în Primul Război Mondial, dar şi primul mare oraş românesc în care a avut loc un masacru coordonat de armata germană revenită în forţă în drumul spre ocuparea României.
În zona Gării Bartolomeu şi-au găsit sfârşitul aproximativ 250 de soldaţi români care au ţinut piept mai bine de două zile trupelor germane, mult mai numeroase, mai organizate şi mai bine înarmate. După ce au tras şi ultimul cartuş, ostaşii români au fost înconjuraţi şi „decimaţi“, după cum povesteşte chiar un german participant la lupte. Locul a primit numele de „Tranşeea morţii“. Se întîmpla în 8 octombrie 1916 cînd, în faţa ofensivei trupelor germano-austro-ungare, conduse de generalul Erich von Falkenhayn, armata română se retrăgea pe crestele Carpaţilor. Trecuse doar puţin peste o lună de cînd trupele Armatei II române cuceriseră Braşovul. Era primul oraş din Transilvania eliberat, şi asta la numai două zile după ce, în 14 spre 15 august 1916, România a intrat în război, de partea Antantei şi împotriva Puterilor Centrale. Atunci, în prima noapte de război, la Fundata, a căzut şi primul militar român, colonelul Gheorghe Poenaru Bordea. În primele 135 de zile de război, pînă în decembrie, aveau să cadă alţi 250.000 de militari din armata română, adică o treime din forţele mobilizate în august. În decembrie 1916, tînărul regat România părea prăbuşit sub cizma unei puteri armate mai bine pegătită militar, mai bogată şi mult mai organizată. Era greu de crezut, la acel moment, că ţara şi ostaşii ei, aşa neinstruiţi cum îi vedeau aliaţii, vor avea puterea să-şi găsească resursele pentru a lupta, cu mari sacrificii, până la victorie. Această armată, care îngrozea şi uimea elita ofiţerimii londoneze, dar în care Regina Maria şi Regele Ferdinand al României au crezut cu toată inima, a deschis drumul Întregirii.
Chiar dacă au murit pe fronturile din ţară sau în lagărele de prizonieri, România Întregită are la bază sacrificiul eroilor care au pus mai presus binele naţiunii faţă de binele lor personal.