HAPPY END

de Stiri Buzau Media
Av. Roxana Constantinescu

Teatru-Happy-End

CÂTE FETE , BUNE ȘI SINGURE, SUNT PE LUMEA ASTA ! ȘI CÂȚI BARBAȚI GHINIONIȘTI……

…….Sufletul pereche este un ideal. Unul în numele căruia merită să îţi dai şi viaţa. „Te voi iubi până la moarte!”, „Nu pot trăi fără tine”, „Mor de dorul tău”, „Îţi dau toată viaţa mea!”. Vorbe bine simţie, trăiri curate şi poveşti care se termină cu happy-end. Doar că pentru a ajunge până la „şi au trăit fericiţi până la adânci bătrâneţi” este nevoie ca o minimă condiţie să fie îndeplinită: aceea de a supravieţui.
O tânără atrăgătoare îşi încearcă norocul la fericirea casnică. Are 30 de ani, este proaspătă moştenitoare a unei locuinţe, are viitorul în faţă şi vrea să îl împartă cu un soţ pe care să îl iubească. Doar că soarta are alte planuri pentru ea. În spectacolul „Happy end” de Zsolt Poszgai în regia lui Alexandru Bogdan reţeta spre un final fericit este diferită de tot ce ne-au învăţat basmele şi filmele de la Hollywood.
Ştim cu toţii că e nevoie de răbdare şi perseverenţă, că există încercări şi capcane, deziluzii şi speranţe înşelate, dar la capătul drumului Binele învinge şi eroii triumfă. Ghinion ! Destinul este implacabil şi hazardul, de această dată, contribuie din plin la dezastrele eroinei.
Raluca Aprodu şi Tudor Istodor ne spun povestea celei mai ghinioniste fete din lume şi a celor şase victime ale sale. Şase bărbaţi îşi găsesc sfârşitul în apartamentul moştenit de curând. De şase ori Liz se vede nevoită să sune la Salvare pentru a anunţa un nou deces. Şi niciodată din vina ei. Bunele sale intenţii nu intră în planurile pe care viaţa le are pentru ea. Fostul coleg de liceu, un om simplu, dintr-o bucată, proaspăt văduv şi deloc complicat este răpus de un os de peşte. Contabilul emotiv şi panicos nu poate face faţă extazului sexual şi capitulează într-un splendid atac de cord. Activistul emo, adept al teoriei conspiraţiei preferă glonţul de pe ţeava pistolului unui viitor ameninţat de meteoriţi şi poluare. Instalatorul jovial şi pudibond cu bun-simţ şi glumeţ face cunoştiinţă cu voltajul de 2.20. Poetul în pijama fugit din sanatoriu se dovedeşte neînţeles ca orice poet şi îşi ia zborul de la fereastră. Chiar şi ultima soluţie extremă este inutilă – vagabondul cu adresa sub podul oraşului pe care tânăra este gata să îl accepte ca soţ în disperare de cauză face greşeala de a scoate un cuţit căruia tot el îi cade victimă. Ce mai e de făcut? Zicala „calci peste cadavre” îşi are rostul, dar când numărul lor creşte îngrijorător, nu mai are niciun haz. Aşa că happy-endul este asigurat de un domn elegant, în costum negru, posesor al unei ustensile de tăiat numită „coasă de buzunar”. Perechea ideală pentru această văduvă devenită neagră încă înainte de a fi fost mireasă.
Raluca Aprodu, cu feminitate şi fineţe, dozează exact traseul prin viaţă al acestei fete bune, dar fără noroc. De la micile stângăcii ale primei întâlniri şi până la determinarea soră cu inconştienţa a celei din urmă este drum lung. Orice nou bărbat care trece pragul casei sale este prilej de speranţă, dar şi de îngrijorare. Docilă şi plăcută, atentă la nevoile fiecăruia, se adaptează la toate genurile de bărbat. Interpretarea sa are mult haz tocmai prin naturaleţea şi stăpânirea de sine pe care le are cu fiecare în parte. Relaţiile cu partenerul sunt de fiecare dată altele, raportul de forţe se schimbă mereu, însă compatibilitatea rămâne constantă tocmai prin măsura justă prin care amndoi îşi construiesc personajele.
Tudor Istodor a găsit fiecărui personaj cheia potrivită. Din atitudine şi ton alcătuieşte şapte personaje distinte, fiecare cu ticurile sale, cu gesturi proprii, toate cu farmec şi mult umor. Fără tuşe groase, din câteva accente îl caracterizează clar pe fiecare „condamnat la moarte”. Extrem de maleabil şi cu o disponibilitate aparte, cu un simţ bun al replicii şi al ritmului, creează un spectacol în sine din paleta largă de mijloace pe care le foloseşte cu maxim de efect. Aştepţi să vezi ce va face în continuare şi crescendo-ul nebuniei frumoase a personajelor pe care le interpretează este savuros.
Inventivitatea şi umorul lui Alexandru Bogdan stăpânite cu măsură şi maturitate sunt atributele care completează fericit personalitatea sa ludică. „Happy end” este spectacolul ideal pentru spaţiul de la Godot Cafe Teatru. Este exact genul de comedie pe care să o savurezi aşezat confortabil la una dintre mese, înainte sau după cină. Final fericit, aşadar !……………….

Av. Roxana Constantinescu

Lasă un comentariu

Lasă un răspuns