Casa Vergu – Mănăilă, cel mai vechi imobil din Buzău, va fi supusă unei reabilitări complete, după patruzeci de ani de la ultima renovare mai importantă.
Clădirea aflată pe strada Războieni, a fost atestată documentar în 1794 și a mai fost reparată în 1974. Imobilul adăpostește o colecție permanentă de etnografie și artă populară, obiecte achiziţionate exclusiv din spaţiul buzoian, însă pentru ca exponatele să nu fie afectate de ploaia care se infiltrează prin acoperiș au fost mutate de mai mult timp în subsolul conacului boieresc pentru. La ultima ședință, Consiliul Județean a aprobat alocarea a peste 30.000 lei pentru lucrările de refacere a casei.
„Casa Vergu Mănăilă trebuie reabilitată. Se fac lucrări de reabilitare pentru că erau necesare. De această problemă se ocupă cei de la Muzeul Județean. Este vorba despre aproximativ 90.000 de lei și le mai trebuiau de rectificat încă 36.000 de lei și într-o perioadă destul de scurtă și această clădire va redată la parametri optimi, dacă vreți, actului cultural„, a
declarat Petre Emanoil Neagu, președintele Consiliului Județean Buzău.
Casa Vergu-Mănăilă este o clădire monument istoric. Conacul boieresc a aparținut familiei boierești Vergu. Numele casei e dat de cele două familii boiereşti, Vergu şi Mănăilă, ce s-au unit prin căsătorie. Familia Mănăilă era originară din Bălişoara, sat al comunei Costeşti, azi Budişteni. Mănăilă a fost mare căpitan şi avea strânse legături cu domnitorul Constantin Brâncoveanu. Nepoata lui Mănăilă, Maria, zisă şi Minculeasa, după numele soţului său, medelnicerul Mihail Mincu, ctitorul Bisericii Gârlaşi, a fondat în 1792 spitalul cu acelaşi nume, al treilea din ţară la vremea respectivă. Doamna Maria se recăsătoreşte în 1779 cu stolnicul Nicolae Vergu. Cei doi soţi au fost proprietarii conacului Vergu-Mănăilă, a cărui curte cuprindea străzile Războieni, Tudor Vladimirescu şi Independenţei.
Atestată documentar în 1794, clădirea a fost naționalizată în 1948, și a ajuns în paragină, fiind restaurată ulterior în perioada 1971—1974 pe vechea fundaţie, fiind păstrate toate elementele de arhitectură populară specifice zonei. Ca stil arhitectural, clădirea îmbină stilul vechi, popular, cu cel brâncovenesc.
După terminarea lucrărilor, Casa Vergu-Mănăilă va fi redeschisă pentru vizitatori.
Colecţia muzeală introduce vizitatorul în atmosfera specifică vieţii ţăranului român, de la sfârşitul secolului al XIX-lea – începutul secolului al XX-lea, prezintă ocupaţiile fundamentale ale ţăranilor români, creşterea animalelor, dar şi activităţi de cultivare a pământului: viticultură, precum şi sericicultură, pescuit şi vânătoare. Muzeul mai înfăţişează activităţile casnice, precum alimentaţie, prelucrarea fibrelor textile, confecţionarea îmbrăcămintei şi meşteşugurile populare tradiţionale, finisarea ţesăturilor, olărit, prelucrarea lemnului şi pietrărit.
Meşteşuguri de pe Valea Slănicului
Obiectele care se află la muzeu reprezintă întregul judeţ Buzău, în special de pe Valea Slănicului, din localităţile Mânzăleşti, Lopătari, Bisoca, Vaarlam, Mărgăriteşti, zone în care s-a păstrat mai bine meşteşugul de realizare a costumelor populare. De altfel, în aceste locuri sunt cele mai frumoase costume populare din zona etnografică a Munteniei.
