Comunicat primit de la PMP Buzău: ,,Putem trăi ca în Europa!”

Sursa foto:emunte.ro

,,Pot  sătenii români trăi ca în Europa? Acest lucru este posibil pentru că:

  • 1.Avem pământ mai bun decât majoritatea ţărilor europene;
  • 2.Românii nu se tem de muncă grea, dar bine plătită;
  • 3.Putem adopta toate tehnologiile de cultură europene, cu fonduri statale şi europene;
  • 4.Ne putem organiza munca în cooperative agricole care să asigure achiziţia, prelucrarea şi desfacerea tuturor produselor din gospodăriile ţărăneşti;
  • 5.Putem repatria o parte din forţa de muncă emigrată, repopulând satele;
  • 6.Putem atrage forţă de muncă calificată din oraşele româneşti, cum ar fi medici veterinari, economişti, frigotehnişti, morari, mecanici, patiseri, etc.. Desigur, putem pregăti şi tineretul din sate în aceste profesii necesare în cooperativa agricolă.

Este satul românesc producător de valori creatoare?

În mod traditional, satul românesc a fost izvor nesecat de talente şi genii în toate domeniile vieţii economico-sociale: ştiinţe, agricultură, tehnică, arte, sporturi, etc.. Satul a pus temelia personalităţilor marcante din istoria modernă a neamului nostru, a salvat mereu oraşul de regres şi prăbuşire economică. Noi vrem ca satul românesc să redevină creator de mari valori spirituale şi materiale. Vrem şi suntem siguri că putem atinge acest vis, prin ştiinţă de carte, organizare în cooperative agricole şi muncă serioasă.

De ce a decăzut satul românesc?

Din păcate, în ultimii 30 de ani, satul românesc a fost neglijat de liderii politico-economici, fapt ce s-a răsfrânt negativ asupra puterii economice a ţăranilor români. Cunoaşteţi principalele cauze ale slăbirii satului românesc:

  • 1.Lipsa tehnologiilor moderne de producţie şi de irigaţii a afectat grav producţia agro-alimentară;
  • 2.Migraţia ne-a depopulat satele, ne-a scăzut forţa de muncă calificată, a dus la îmbătrânirea populaţiei rurale şi la sărăcie;
  • 3.Distrugerea sistemului de achiziţii, prelucrare, depozitare şi desfacere a produselor din gospodăria ţărănească a lovit grav majoritatea producătorilor;
  • 4.Condiţiile impuse de legislaţia naţională şi europeană nu pot fi îndeplinite de ţăranul cu gospodărie proprie, astfel că nu are piaţă de desfacere pentru produsele sale;
  • 5.Mulţi ţărani au fost descurajaţi de greutăţile întâmpinate în producţie şi desfacere, astfel că produc numai pentru subzistenţă, nu şi pentru piaţa liberă;
  • 6.Subvenţiile agricole din ţara noastră sunt mai mici decât în alte ţări europene, astfel că nu stimulează producătorul direct;
  • 7.Prea mulţi ţărani şi-au vândut terenurile productive unor comercianţi străini interesaţi să exporte produsele agro-alimentare. Ca urmare, importăm o mare parte din produsele agro-alimentare, începând cu legume, fructe, carne, ouă, lapte, brânzeturi etc. Aceste importuri ne secătuiesc vlaga naţională, ne îndatorează copiii şi nepoţii.

Ce poate produce ţăranul în gospodăria proprie pentru a vinde prin cooperative?

Ţăranul poate aborda o mare diversitate de produse, din care exemplificăm:

  • Legume şi zarzavaturi din solarii şi de pe câmp;
  • Fructe de la pomi fructiferi specifici zonei de cultură: cireşe, vişine, mere, pere, gutui, caise, piersici, nectarine, nuci, prune, scoruşe, zarzăre, alune etc. Livezile de cireşi, nuci, gutui, caise, sunt foarte rentabile;
  • Fructe de la arbuşti fructiferi crescuţi în gospodăria proprie sau din flora spontană: afine, mure, zmeură, coacăze, cătină, merişoare, agrişe, aronia, afine siberiene, căpşuni etc. În ultimul timp, în România au pătruns arbuşti fructiferi foarte rentabili, cum sunt afinul Siberian, arbuştul de stafide, arbuştul de ciocolată, aronia, etc.
  • Struguri de masă timpurii, medii şi tardivi, pentru a elimina importurile din acest sector. E mult mai rentabil să cultivi viţă pentru struguri de masă decât de vin;
  • Ciuperci de diferite soiuri, din cele cultivate şi din cele culese din flora spontană. Trufe de cultură;
  • Plante medicinale diverse: mentă, busuioc, gălbenele, cătină etc.;
  • Flori de seră şi de grădină, la ghivece sau tăiate;
  • Arbuşti ornamentali;
  • Cereale;
  • Plante tehnice: floarea soarelui, in, cânepă, etc.;
  • Lapte de vacă, bivoliţă, oaie, capră;
  • Brânzeturi produse natural în gospodăria proprie, cu ajutor de la cooperativă;
  • Ouă;
  • Păsări şi animale de carne;
  • Produse de stup de albine: miere, lăptişor, propolis, ceară etc.;
  • Legume nou introduse în cultură: brocooli, napi, gulii, varză de Bruxelles, şofran, castraveţi amari etc.

Cum ajută cooperativa agricolă ţăranii? Cooperativa agricolă îndeplineşte următoarele sarcini:

  • 1.Achiziţionează produsele din gospodăriile afiliate, cu plata pe loc ori săptămânal;
  • 2.Depozitează, sortează, ambalează şi etichetează produsele destinate pieţii primare;
  • 3.Prelucrează produsele vegetale şi animale care necesită această operaţie;
  • 4.Asigură păstrarea produselor perisabile în depozite frigorifice;
  • 5.Asigură respectarea standardelor de calitate şi a legislaţiei sanitar-veterinare;
  • 6.Dezvoltă reţeaua de magazine şi pieţe proprii sau în colaborare cu autorităţile locale;
  • 7.Asigură atragerea fondurilor statale şi europene;
  • 8.Dezvoltă relaţii de colaborare cu alte cooperative agricole şi cu alte entităţi economice.

Ce mari avantaje asigură asocierea în cooperative agricole?

  • 1.Scutirea de impozit pe profit timp de 5 ani;
  • 2.Scutirea de impozit pe clădiri şi terenuri folosite în activitatea cooperatistă;
  • 3.Scutirea de impozit pe maşini şi utilaje folosite în activitatea cooperatistă;
  • 4.Scutirea de impozit pentru produsele valorificate prin cooperativă;
  • 5.Degrevează ţăranul gospodar de sarcini birocratice, astfel că acesta se poate concentra asupra producţiei agro-alimentare;
  • 6.Ţăranii gospodari capătă acces la maşini şi unelte moderne, la depozite frigorifice, la mori de cereale, la prese de uleiuri etc., toate din averea cooperativei;
  • 7.În zonele secetoase, se vor reface şi asigura sisteme de irigaţii;
  • 8.Cooperativa uşurează atragerea fondurilor europene şi statale destinate agriculturii, zootehniei, mecanizării şi mici industrii ţărăneşti (artizanat, confecţii şi tricotaje specifice, pensiuni specifice etc.).

Suntem la început de drum, însă dispunem de infrastructura necesară pentru lansarea cu succes a primei cooperative agricole cu activitate mixtă, integrată, din Buzău, denumită Cooperativa Agricolă UNIREA Satelor Buzoiene. Începem chiar din această primăvară. Veniţi alături de noi, să muncim mai uşor şi să câştigăm ca în Europa!”

S-AR PUTEA SĂ TE INTERESEZE:

BuzăuMedia utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe site-ul nostru. Apăsând "DA, ACCEPT" accepţi utilizarea modulelor cookie. Prin continuarea navigării pe site-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie. DA, ACCEPTMai mult