Evenimentele politice ale anului 2019 în România și în lume

Bătălia din Justiție se pare că va avea punctul culminant în 2019, în care miza se mută pe amnistie și grațiere. Dacă în 2018 luptele politice au fost eclipsate de evenimentele din Justiție sau de proteste și de violențele jandarmilor, în 2019, confruntările politice sunt unele deosebit de importante. Pe plan extern, cel mai important eveniment pentru România va fi reprezentat de faptul că pe de o parte țara noastră va deține președinția Uniunii Europene în primele șase luni ale acestui an, iar pe de altă parte vor fi alegerile europarlamentare din luna mai.

Alegerile europarlamentare (26 mai)

Primul mare test după doi ani și jumătate pentru partidele din România arată un tablou politic cu mult schimbat față de alegerile parlamentare. Un sondaj IMAS de la sfârșitul lunii decembrie arată că PNL a depășit PSD, ambele cu puțin peste 25 la sută, USR are 11,5 și ALDE sub 10 la sută. Dinspre PNL, am putea asista la o revenire a lui Crin Antonescu tocmai pe listele pentru aceste alegeri, dar și a lui Vasile Blaga, iar primarul Aradului, Gheorghe Falcă, ar urma să se afle și el pe un loc eligibil.

USR și-a desemnat deja, prin vot, candidații, iar formațiunea ar putea avea o candidatura comună cu PLUS-ul lui Dacian Cioloș. În ce privește PSD – ALDE, Călin Popescu Tăriceanu a spus că nu știe deocamdată dacă va fi o listă comună cu PSD și nici lista ALDE nu e finalizată, doar două nume fiind sigure de candidatură. De partea cealaltă, social-democrații par că încă sunt dezorganizați în ce privește aceste alegeri sau că, cel puțin, nu le acordă deocamdată atenție.

Alegerile prezidențiale (luna noiembrie)

Cursa pentru Cotroceni ar putea să fie una în trei, între Klaus Iohannis, un reprezentant al PLUS + USR, până acum vehiculându-se varianta Dacian Cioloș și, cel mai probabil, unul dintre Liviu Dragnea și Călin Popescu Tăriceanu. Klaus Iohannis a anunțat de mai bine de jumătate de an că va candida pentru al doilea mandat. Ceea ce și era de așteptat pentru șeful statului, care ar urma să fie susținut de PNL.

Apoi, în luna octombrie, Dacian Cioloș a spus la rândul său că este gata să intre în cursa pentru Cotroceni. Rămâne de văzut dacă o eventuală candidatură a sa ar putea fi susținută de USR, după ce formațiunea condusă de Dan Barna anunța, în vară, că va avea un prezidențiabil propriu. Recent, Iohannis a spus că o candidatură a lui Cioloș nu îi va crea probleme în drumul spre un al doilea mandat.

În ce privește PSD, Liviu Dragnea sublinia, la începutul lunii septembrie, că nu va candida la prezidențiale. Două luni mai târziu, Gabriela Firea a declarat că, de fapt, Dragnea și-a dorit mereu să candideze la președinția României. Apoi, pe 27 decembrie, șeful PSD spunea că nu respinge ideea unei candidaturi, dar nici pe a lui Tăriceanu susținut de PSD.

Călin Popescu Tăriceanu fusese evocat ca posibil candidat al PSD încă de la începutul lunii septembrie, de Niculae Bădălau, iar Firea a spus la rândul său că „Tăriceanu ar fi cu adevărat un președinte al tuturor românilor”. Fostul premier însuși a precizat că va decide de-abia după europarlamentare dacă va candida pentru Cotroceni. Nu în ultimul rând, pe 18 decembrie a apărut o înregistrare cu fostul președinte Ion Iliescu care a anunțat ca PSD ar trebui să-l susțină pe Tăriceanu la prezidențiale.

Finalul lui 2019 marchează încă un moment important pentru Europa în ansamblul său. La 1 decembrie vor fi 10 ani de când Uniunea Europeană este guvernată prin intermediul Tratatului de la Lisabona, cel mai amplu cadru juridic negociat vreodată.

Sursa: ziare.com