,,Moșii de Vară”, sărbătoarea în care sunt pomeniți morții. Tradiții și superstiții

Sursa foto:playtech.ro

Astăzi, în ajunul sărbătorii Pogorârii Duhului Sfânt (Duminica Rusaliilor) sunt orânduiți „Moșii de vară”, sărbatoare dedicată pomenirii generale a morților. Din moși-strămoși, în memoria celor adormiți se dăruiesc ofrande săracilor, deoarece se crede că la sărbătoarea Moşilor rudele răposate aşteaptă să primească ofrande. În același timp, se crede că atunci când familia nu împlinește datina, răposaţii rămân supăraţi. Potrivit tradiției, scrie ampress.ro, atât în mediul rural, cât și în cel urban, în toate zonele geografice ofrandele se împart în mod special oamenilor săraci şi străinilor, în nici un caz nu se dă de pomană rudelor.

De-a lungul timpului, credincioșii trebuie să respecte tradiția care spune că este bine ca mâncarea dată de pomană să fie caldă, deoarece mirosul bucatelor calde îi satură pe cei trecuţi la viaţa veşnică. În multe localităţi din Muntenia, credincioşii împlinesc vechile tradiţii și dau de pomană o mâncare caldă care se numeşte „aburel” sau „aburi”. În acelaşi timp, pomana care se dă pentru sufletele rudelor adormite este pusă în vase noi de lut , cumpărate pentru această ocazie.

Pentru comemorarea Moșilor, gospodinele pregătesc pentru ofrande bucatele preferate de ruda care este comemorată. Vasele cumpărate trebuie umplute cu mâncare şi băutură. În ziua praznicului, se dau de pomană căni, iar toarta acestora se împodobeşte cu flori de tei şi cireşe. De asemenea, cănile dăruite de pomană trebuie umplute cu vin, cu suc sau cu apă îndulcită cu miere. La sărbătoarea Moşilor de Vară se împlinesc ritualuri speciale, care încep chiar în dimineaţa Sâmbetei de Rusalii. La slujba de pomenire, se duc la biserică, pentru binecuvântare anumite ofrande : colivă, colaci, vin şi cireşe. Astfel de ofrande se mai duc în cimitire şi în ziua următoare, în Duminica Rusaliilor, numită şi Duminica Pogorârii Duhului Sfât sau a Cincizecimii.

Ritualul de comemorare, început în biserici, continuă în cimitire. Cu acest prilej, mormintele rudelor adormite sunt curăţate şi împodobite cu flori de tei şi cu frunze de nuc. Credincioşii aprind lumânări, care vor arde pe parcursul ritualului de pomenire, dau de pomană vasele de lut, de porţelan sau de lemn umplute cu mâncare, dar și cănile împodobite la toartă cu flori de tei şi umplute cu lapte, cu vin sau cu cireşe.

În sâmbăta Rusaliilor, în numeroase zone din țară, în mod special în zona de Sud, porțile caselor, foișoarele, ferestrele, gardurile despărțitoare dintre culturi, mormintele se împodobesc cu crengi de tei. Chiar și coarnele vitelor sunt împodobite cu crengi pline cu flori de tei, deoarece se crede că teiul alungă duhurile rele. Totodată, și în Duminica Rusaliilor, numită și Duminica Teiului ( în Sudul țării, în Oltenia mai ales), crengile de tei, sunt aduse în fiecare gospodărie. De secole, lemnul de tei este considerat lemn sfânt care îndepărtează relele și alungă duhurile rele din fiecare gospodărie.

De aceea, din lemnul de tei se confecționa toaca mânăstirilor, troițele și leagănul pruncilor nou născuți. În tradiția populară, în vreme de furtună, cu crengile de tei se împodobesc ferestrele deoarece poate fi alungată furtuna , chiar și grindina. Creştinii care-şi venerează morţii, respectând anumite tradiţii în gospodăriile lor, se vor bucura de spor şi sănătate pe parcursul anului. În același timp, pentru a avea spor în casă tot anul, gospodarii trebuie să dea de pomană bucate proaspete şi obiecte noi, nefolosite în propria locuinţă.

De Moşi se aduc la biserică frunze de nuc şi ramuri de tei, iar după ce sunt binecuvântate de preoţi, acestea se pun la streaşina casei sau la icoană pentru a ocroti acea gospodărie de pagubă şi de boală. Mai mult, potrivit acestei datini străvechi, după ce au fost sfinţite, florile de tei sunt folosite ca remediu care vindecă surzenia. În ziua Moşilor de vară, femeile trebuie să respecte sărbătoarea şi să nu se ocupe de treburile casnice. Mai mult, se spune că femeile care nu respectă interdicţia, riscă să le amorţească mâinile şi să nu mai poată munci cu spor. Acum, femeile nu au voie să tricoteze sau să toarcă, pentru că toţi colacii daţi de pomană nu vor ajunge la cei pomeniţi, spune tradiţia

Pentru a-şi proteja gospodăria de pagubă sau de efectul fenomenelor meteorologice: furtuni sau trăsnete, prin tradiție, credincioşii trebuie să ofere săracilor o porţie din primul fel de bucate, preparate pentru această sărbătoare. Totodată, credincioşii pot scăpa de necazurile pricinuite de furtuni şi de ploile de vară aruncând în curte, din pragul casei, o crenguţă cu flori de tei sfinţită la biserică în ziua Moşilor de vară.

Gospodinele care cinstesc an de an, suita celor trei sărbători: Moşii de cireşe, Rusaliile şi Sărbătoarea Sfintei Treimi vor fi mai sănătoase, sufleteşte şi trupeşte, în comparaţie cu suratele lor care nu împlinesc datinile strămoşeşti. Pentru ca în grădina casei să rodească tot ce au semănat, gospodarii trebuie să dea de pomană ceapă verde şi usturoi. O tradiție care se împlinește mereu spune că, dacă plouă în ziua Moşilor de Vară, recolta anului va fi foarte bogată.

Sursa: ampress.ro
S-AR PUTEA SĂ TE INTERESEZE:

BuzăuMedia utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe site-ul nostru. Apăsând "DA, ACCEPT" accepţi utilizarea modulelor cookie. Prin continuarea navigării pe site-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie. DA, ACCEPTMai mult