Obiceiuri la Întâmpinarea Domnului/ Ziua Ursului

Sursa foto: crestinortodox.ro

La 40 zile după Crăciun, pe 2 februarie, când biserica ortodoxă sărbătorește Întampinarea Domnului, spiritualitatea populară păstrează sărbătoarea numită Stretenie sau Ziua Ursului. Se consideră că în această zi anotimpul rece se confruntă cu cel cald, sărbătoarea fiind un reper pentru prevederea timpului calendaristic.

Oamenii puneau schimbarea vremii pe seama comportamentului paradoxal al ursului, numit Al Mare sau Martin. Pentru a câștiga bunăvointa animalului sălbatic, ei așezau pe potecile pe unde obișnuia să treacă acesta, bucăți de carne sau vase cu miere de albine.

Se consideră că puterea acestui animal era transferată asupra oamenilor, în special asupra copiilor, dacă aceștia se ungeau, în ziua de 2 aprilie, cu grăsime de urs. De asemenea, pentru a fi puternici și căliți în viață, copiii firavi erau botezați cu numele de Ursu.

Bolnavii de „sperietoare” erau tratați în această zi prin afumare cu păr smuls dintr-o blană de urs iar, în satele pe unde se întâmplă să treacă țiganii ursari, se obișnuia ca bărbatii să fie „călcați terapeutic” de către urșii dresați.

Schimbarea anotimpurilor era pusă pe seama apariției sau dispariției ursului, pe 2 aprilie, credința întâlnită nu numai la bucovineni ci și în întreg spațiul carpatic, în nordul Europei și chiar în unele zone din America.

Se credea că, dacă în această zi este soare, ursul iese din bârlog și, văzându-și umbra, se sperie și se retrage, prevestind astfel, prelungirea iernii cu încă 6 săptămâni. Dimpotrivă, dacă în ziua de Stretenie cerul este înnorat, ursul nu-și poate vedea umbra și rămâne afară, prevestind slăbirea frigului și apropierea primăverii.

De ziua ursului, în funcție de starea vremii, bătrânii făceau prognozarea timpului optim al culturilor de peste an, stabilind acum un adevarat „grafic” al semănăturilor de primăvară.

Ziua era considerată, pe alocuri, ca fiind și începutul anului nou pomi-viticol. Prin livezi se purtau adevărate dialoguri între pomicultori și pomi, iar pomii fructiferi fără rod în anul ce a trecut erau amenințați cu securea. Se credea că în felul acesta, pomii vor fi determinați să rodească.

Legat de acest moment calendaristic, se mai credea că Stretenia, sub înfățișarea unei divinități meteorologice feminine, trecea peste ape. Dacă acestea nu erau înghețate, Stretenia făcea un pod de gheață peste ele.

Sursa: crestinortodox.ro
S-AR PUTEA SĂ TE INTERESEZE:

BuzăuMedia utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe site-ul nostru. Apăsând "DA, ACCEPT" accepţi utilizarea modulelor cookie. Prin continuarea navigării pe site-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie. DA, ACCEPTMai mult