Din 2019, nivelul maxim al gradului de îndatorare va fi de 40% din venitul net la creditele în lei și 20% la cele în valută, potrivit unei decizii recente a Băncii Naționale a României (BNR). Consecința stabilirii acestor plafoane la ratele bancare va fi o limitare a creditării, astfel că mai puțini români vor avea acces la creditele mici și la cele în valută. Pe lângă această măsură adoptată deja de BNR, există șanse ca alte schimbări privind regimul de creditare să intre în vigoare din 2019, care ar contribui și ele semnificativ la limitarea acordării creditelor.
Din 2019, băncile și instituțiile financiare nebancare vor aplica, în contractele de credit ipotecare, de consum și Prima Casă plafoane ale ratelor stabilite de curând de BNR: dacă acum rata lunară maximă este variabilă de la o bancă la alta, din 2019, rata lunară maximă pe care un împrumutat va trebui să o plătească va fi de cel mult 40% din banii care-i intră lunar în casă, dacă e împrumutat în lei la bancă, ori de maximum 20%, dacă e împrumutat într-o monedă străină; la Prima Casă, maximul va fi de 45% din venitul net. Plafonarea a fost decisă miercuri de BNR, printr-o modificare a Regulamentului BNR nr. 17/2012 privind unele condiții de creditare, care se va aplica din ianuarie 2019, dar numai după ce apare în Monitorul Oficial. Prima consecință a stabilirii acestor plafoane este limitarea creditării. Vor fi mai afectați însă anumiți potențiali datornici: cei care apelează la creditele mici, creditele de nevoi personale, dar și cei care se împrumută în valută, deși câștigă în lei (și nu foarte mult).
,,Această reglementare priveşte îndeosebi creditele mici. Ele sunt şi cele mai periculoase. Credite de nevoi personale, credite pentru un aragaz, pentru un televizor. Creditele mari, la locuinţe, în general au avut rate de neperformanţă mai mici. Ratele mari de neperformanţă au fost la creditele joase. În general, în România, nu a fost o avalanşă de cumpărări de locuinţe şi nu va fi nici de aici încolo, din păcate. Dacă facem nişte socoteli o să vedem că în timp ce în Statele Unite ale Americii din totalul creditării 20% erau credite de consum şi 80% credite imobiliare, încoace spre Marea Britanie, Franţa, Germania, tot pe acolo, sau între 70 şi 80% credite pentru locuinţe, prin Polonia şi Cehia 50%, 40% prin Ungaria, la noi creditele pentru locuinţe din totalul creditelor nu depăşeau 20%. Tot pe aici vom rămâne. În general, cine are bani să-şi ia o locuinţă are şi un venit mai mare. Nu va fi o schimbare majoră în ceea ce priveşte creditarea imobiliară„, a spus Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR.
Există o preocupare generalizată în a evita pe cât posibil supraîndatorarea populației. Aici, necazurile cele mai mari au fost aduse tocmai de aceste credite mici, nu de cele ipotecare, de pildă, a subliniat Adrian Vasilescu. E important de precizat că limitările acestea nu se vor aplica deloc în cazul creditelor deja contractate la 1 ianuarie, nici în cazul celor pentru care demersurile de creditare au început înainte, dar contractul se încheie în 2019, precum nici în cazul creditelor făcute exclusiv în scopul rambursării datoriilor aferente creditelor mai vechi. În acest context, nu strică deloc să amintim că în Parlament se află în această perioadă trei proiecte legislative care, dacă ajung să se aplice în practică, vor contribui și ele la limitarea creditării și vor face ca tot mai puțini români să aibă acces la credite:
- contractele de credit și leasing să nu mai fie titluri executorii;
- dobânda pentru creditele ipotecare sau imobiliare să nu depășească de 2,5 ori dobânda de referință a BNR;
- o limitare ce va fi impusă tuturor recuperatorilor de creanțe privind suma de recuperat de la datornic.
Cel puțin, fiecare va putea să-și facă singur calculele îndatorării maxime
Partea bună este că orice român care se gândește la un credit, de orice fel ar fi acesta, are la îndemână posibilitatea de a-și calcula singur cât va putea fi obligat să plătească în fiecare lună. Pentru că are la dispoziție, din 2019, aceste plafoane de 40%, 45% și 20%, poate calcula ratele maxime raportat la banii care-i intră lunar în casă. Acum, când se fac aceste calcule, sunt luate în considerare mult mai multe criterii de către bănci. ,,Dispar cheltuielile de subzistență, ajustările privind veniturile, șocurile privind cursurile de schimb, rata dobânzii, venitul disponibil ș.a.m.d. Rămâne un singur criteriu: venitul net. Se simplifică foarte mult sistemul de creditare, birocrația e înlăturată, astfel încât oricine care vrea un credit să-și poate face singur socotelile, știe care este venitul net, știe că nu poate depăși 40%„, spune Adrian Vasilescu, prin referire la plafonul de la creditele în lei.
Atenție! Plafoanele ratelor bancare lunare NU se aplică momentan. Regulamentul BNR care cuprinde aceste plafoane trebuie publicat mai întâi în Monitorul Oficial pentru ca plafoanele să se aplice efectiv de la 1 ianuarie 2019.
