Popularitatea în creștere a goji între consumatorii din România, în ultimii ani, a pornit și un mit conform căreia planta asiatică ar crește sălbatic în unele zone din România, cunoscută popular sub denumirea ”cătină de garduri”. Vă prezentăm mai jos principalele diferențe dintre goji adevărat, cu fructe comestibile și sănătoase, și planta numită eronat ”goji românesc” și ce puteți face pentru a vă asigura de autenticitatea producătorului de la care doriți să achiziționați fructele sau arbuștii de goji.
Plantele goji și fructele sale au parte de un succes tot mai mare pe piața din România, atât ca produs cât și ca plantă decorativă. În ultimii ani, însă, s-a adus în discuție și noțiunea că goji-ul – originar din estul Asiei – ar crește sălbatic și la noi în țară sub forma cătinei de garduri, o plantă din aceeași familie care are caracteristici similare.
Goji este denumirea atribuită fructelor arbuștilor de goji (Lycium Barbarum/Lycium Chinense), cultivate original în zonele de centru și vest ale Chinei și în Tibet. În schimb, cătina de garduri (numită și gardurarită) este o plantă asemănătoare care crește sălbatic în anumite părți din Europa și Asia de Vest, încluzând și România. Acest fapt nu oprește, însă, mulți comercianți din mediul online distribuie ambele produse sub numele generic de ”goji”, fie involuntar, fie din dorința de a induce consumatorii în eroare. Din păcate, astfel de erori ar putea avea repercursiuni directe asupra consumatorilor, deoarece există informații conform cărora fructele cătinei de garduri sunt toxice, consumate în cantități mari.
Confuzia între goji și cătina de garduri
Între goji (Lycium Barbarum/Chinense) și cătina de garduri(Lycium Halimifolium) există o confuzie pornită de la nivelul denumirilor științifice. Multe surse, incluzând și varianta în engleză a paginii de Wikipedia pentru goji, susțin că L. Barbarum și L. Halimifolium sunt denumiri diferite pentru același tip de arbust, în timp ce varianta în română a paginii de Wikipedia dedicate cătinei de garduri susține, simplist, că aceasta este ”cunoscută sub numele de goji”. Sfătuim cititorii să nu folosească astfel de informații, necorolate unor surse științifice, ca bază pentru o documentare serioasă, deoarece pot fi redactate sau modificate de către persoane ce nu au expertiză în domeniu.
Din păcate, situația nu este foarte clară nici în cazul lucrărilor științifice; unele lucrări notează L. Halimifolium drept sinonim pentru L. Barbarum. Mai multe sunt însă lucrările specializate de toxicologie clasifică separat cătina de garduri drept specie toxică datorită conținutului de hiosciamină ale fructului – substanță folosită în cantități mici în medicamente anticolinergice, dar care este dăunătoare organismului dacă este consumată în cantități ridicate.
În orice caz, există câteva diferențe notabile în ceea ce privește aspect, fruct și producție între cele două specii, fapt pentru care denumirea de ”goji românesc” atribuită cătinei de garduri nu este una precisă.
Diferențele principale între goji și cătina de garduri
- Goji are frunza mai grasă și mai grea decât cătina de garduri;
- Plantele goji au florile mai mici și mai puțin colorate decât cele ale cătinei de garduri;
- Plantele goji produc mult mai multe fructe decât cătina de garduri;
- Fructele de goji sunt mult mai mari decât cele ale cătinei.
Astfel, deși cătina este mai accesibilă, o plantă de goji va aduce un plus de producție în cazul în care se dorește valorificarea fructului.
Cum identifici un producător de goji autorizat
Cei care vor să crească goji pentru consum propriu trebuie să verifice dacă vânzătorul poate face dovada autorizațiilor de producție necesare. Pentru a face diferența între comercianți autorizați de semințe/plante goji și vânzătorii amatori, de la care riscați să primiți cătină de garduri comercializată drept goji, este foarte importantă dovada deținerii unei etichete de producător autorizat.
