Înghițitorul de flăcări

lucian-avramescuhei, tată, acel om nu poate fi adevărat

nu mă păcăli, circul venise pe ulița noastră

și un om înghițea flăcări

cum să înghită flăcări

apoi tata a murit iar eu m-am făcut mare

pe cine să mai întreb cum putea acel om să înghită flăcări

azi o sută sau o mie de oameni au înghițit flăcări,

mor unul după altul

doctorii, cu ochii încercănați, cară oxigen din sufletul lor

și-l transferă în oamenii care au înghițit flăcări

dar ei mor mai departe ca niște vreascuri mistuite de foc

unde-i, tată, înghițitorul de flăcări,

să-l întreb cum făcea de nu murea deloc

iar satul râdea, doar eu priveam îngrozit,

unde-i? a murit, mi-a răspuns cineva,

fusese la priveghi,

cu ochii lui l-a văzut pe înghițitorul de flăcări murind,

dar n-a murit de flacără, ci de inimă rea…

azi nimeni nu mai râde,

nesfârșite șiruri de oameni petrec pe ultimul drum

înghițitorii de flăcări

și ceva îmi spune că-n fiecare din cei încolonați cu tristețe

se găsește un mic înghițitor de flăcări

curând se va face mare

iar cel care-l poartă va muri și el, ars de flacăra care stă la pândă,

gata să-l facă scrum într-o zi

hei, tată, care ai murit demult,

unde-l găsesc pe magicul înghițitor de flăcări

să-mi spună,

să-mi spună

cum făcea el atunci,

cum făcea el de nu murea înghițind un Vezuviu întreg

hei, tată, întoarce-te

și adu-mi-l îndărăt pe magicul înghițitor de flăcări

             Lucian Avramescu, 7 noiembrie 2015, Sângeru

Sursa: ampress.ro

S-AR PUTEA SĂ TE INTERESEZE:

BuzăuMedia utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe site-ul nostru. Apăsând "DA, ACCEPT" accepţi utilizarea modulelor cookie. Prin continuarea navigării pe site-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie. DA, ACCEPTMai mult