Regina-Mamă Elena, alături de fiul ei, regele Mihai. Rămășițele pământești vor fi reînhumate astăzi,la Curtea de Argeș

Sicriul cu rămășițele pământești ale Reginei Elena a fost depus în Catedrala istorică Episcopală și Regală vineri, 18 octombrie 2019, la ora 16:45. Începând cu ora 17:15.

Sâmbătă, 19 octombrie 2019, publicul se va putea reculege și închina la catafalcul Reginei Elena de la ora 8:00 la ora 10:00. Nu vor putea fi depuse flori în catedrală, în jurul catafalcului. Florile vor fi așezate în scuarul din fața Noii Catedrale Arhiepiscopale și Regale (de la intrarea în mânăstire). Majestatea Sa Margareta roagă pe toți cei care doresc să aducă o floare, un buchet sau o coroană să aleagă doar flori albe, pentru a simboliza seninătatea și bunătatea Reginei-Mamă.

 

Sâmbătă, 19 octombrie 2019, la ora 12:00, va fi oficiată slujba de înmormântare, în Catedrala istorică Arhiepiscopală și Regală. Publicul va avea acces în parcul catedralei.

La ora 12:40, sicriul, purtat pe umeri de militari ai Brigăzii de Gardă Mihai Viteazul, va fi dus la Noua Catedrală Arhiepiscopală și Regală unde, la ora 13:00, va avea loc ceremonia de reînhumare. Publicul va avea acces pe platforma din fața Noii Catedrale.

O carte de condoleanțe este la dispoziția publicului la Palatul Elisabeta, până în ziua de luni, 21 octombrie 2019. Condoleanțele pot fi transmise online prin mesaje la www.romaniaregala.ro.

Toți cei care doresc să aprindă lumânări și să depună flori ca omagiu față de Regina-Mamă Elena, pot să o facă în fața Palatului Elisabeta din București sau la Curtea de Argeș, în fața Noii Catedrale Arhiepiscopale și Regale. Majestatea Sa Margareta roagă pe cei care vor aduce flori să aleagă doar flori albe, ca omagiu adus Reginei-Mamă Elena. Familia Regală anunță doliu pentru zilele de 18, 19 și 20 octombrie 2019.

Destinul tragic al unei Reginei – Elena de România

Regina-mamă Elena a României s-a născut la 3 mai 1896. Fiica regelui elen Constantin I și a Reginei Sofia, Regina Elena a fost strănepoata Reginei Victoria a Mari Britanii și strănepoata Țarului Nicolae I al Rusiei.

Căsătoria ei cu Principele moștenitor Carol a avut loc la 10 martie 1921, iar divorțul de acesta s-a petrecut pe 21 iunie 1928. Regină-mamă a devenit în 1940, când regele Mihai I urca pe tronul României. Regina Elena s-a stins din viață pe 28 noiembrie 1982, la Lausanne.

În 1930, odată cu venirea pe tron a regelui Carol al II-lea, Regina Elena avea să înceapă un lung șir de umilințe și nedreptăți în viața ei. În 1932 a plecat în exil la Florența și a locuit în așa numita Vila Sparta. Îi era permis să petreacă timp cu fiul ei, Regele Mihai, doar câteva săptămâni pe an.

Nu era însă primul exil din viața Reginei Elena. La vârsta de 14 ani fusese forțată să plece cu familia din Grecia timp de un an după o lovitură de stat militară eșuată, care avea ca scop înlăturarea de pe tron a bunicului ei și înlocuirea lui cu tatăl Elenei.

La inițiativa și decizia generalului Antonescu, Regina-mamă a revenit în România în 1940 pentru a fi alături de Regele Mihai. Însă la 3 ianuarie 1948, Regina Elena a plecat în al treilea și cel mai lung exil al vieții ei. A plecat din nou la Vila Sparta din Florența și l-a ajutat pe Regele Mihai și pe tânăra lui familie. Pentru Principesa Margareta, Regina Elena a fost principalul mentor spiritual.

 Regina-mamă Elena, alături de fiul ei Regele Mihai, a constituit o opoziție fermă și periculoasă pentru viața ei la deportările masive ale evreilor în lagărele de tranzit din Basarabia și cele de concentrare din Transnistria.

Regina a primit post-mortem din partea statului Israel titlul „drept între popoare” pentru lupta sa de salvare a evreilor deportați din România și pentru refuzul de a accepta aplicarea așa numitei „soluții finale” naziste – exterminarea tuturor evreilor.

La memorialul Yad Vashem, Regina Elena este dată drept exemplu de admirat și respectat.

În 1942, Regina-mamă amenința că va părăsi țara în semn de protest, dacă deportările nu vor fi sistate și evreii deportați nu se vor întoarce acasă, în România. Inspirați de atitudinea familiei regale, diplomați de la misiunile României din străinătate semnau un raport în care explicau generalului Antonescu faptul că multe state rezistă cu succes naziștilor și nu aplică „soluția finală”.

Inclusiv la nivel de administratori avea să se nască o rezistență, în momentul în care Căile Ferate anunțau că nu mai aveau capacitate de transport pentru deportări.

În 1943, Regina-mamă Elena l-a convins pe mareșalul Antonescu să îi repatrieze pe orfanii evrei din Transnistria. Operațiunea a fost oprită inițial de însuși Adolf Eichmann, dar a avut succes ulterior în 1944.

BuzăuMedia utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe site-ul nostru. Apăsând "DA, ACCEPT" accepţi utilizarea modulelor cookie. Prin continuarea navigării pe site-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie. DA, ACCEPTMai mult