Autonomia Ținutului Secuiesc, adoptată tacit de Camera Deputaților. Ce prevede proiectul

Proiectul prin care Ţinutul Secuiesc devine regiune autonomă cu personalitate juridică în România a trecut, tacit, de Camera Deputaților. Conform inițiativei legislative, limbile maghiară şi română vor fi folosite în instituţiile publice de cetăţenii domiciliaţi în Ţinut.

Guvernul nu susține adoptarea măsurii legislative. De asemenea, a primit avize negative de la Consiliul Economic și Social (CES) și de la Consiliul Legislativ. Comisiile de specialitate din Camera Deputaților s-au exprimat împotriva adoptării.

Deputații Comisiei de Administrație semnalează că proiectul nu ține seama de dispozițiile din chiar debutul Legii fundamentale a statului, potrivit cărora ”România este stat național, suveran și independent, unitar și indivizibil ”.

“Statul unitar constituie o singură formațiune statală, este el însuși, și numai el, subiect de drept internațional, presupune o unică ordine juridică bazată pe o singură Constituție și un singur sistem de organizare prin care se exercită cele trei puteri fundamentale – legislativă, executivă şi judecătorească, populația sa având o singură cetățenie. Legiuitorul constituant a stabilit că România este nu doar un stat unitar, ci și indivizibil, în sensul că el nu poate fi segmentat, nu poate face obiectul unei divizări, totale sau parțiale, cu regimuri juridice diferite”, arată raportul de respingere al Comisiei.

Termenul până la care trebuia dezbătută și votată inițiativa, 25 martie, a trecut, iar parlamentarii au constatat adoptarea tacită în plenul de pe 23 aprilie.

Inițiatori sunt deputații UDMR Zsolt-Istvan Biro şi József-György Kulcsar-Terza.

Ce prevede

Conform actului normativ, statutul de regiune autonomă a Ţinutului Secuiesc poate fi desfiinţat numai printr-un referendum organizat în Ţinutul Secuiesc.

„Statutul de Autonomie al Ţinutului Secuiesc, adoptat prin lege, se aprobă prin referendum de către cetăţenii Ţinutului Secuiesc”, arată proiectul de lege.

Iniţiatorii spun că înfiinţarea regiunii autonome este o expresie a identităţii istorice a zonei şi va asigura egalitatea de şanse a cetăţenilor şi protecţia identităţii naţionale maghiare.

„Ordinea administrativă a Ţinutului Secuiesc se bazează pe condiţiile geografice, economice, sociale şi culturale, pe dezideratul istoric al populaţiei acestuia privind asigurarea autonomiei. Aspiraţia locuitorii regiunii la autonomie are ca obiectiv participarea democratică a cetăţenilor la viaţa societăţii, la dezvoltarea economico-socială, la sprijinirea şi ocrotirea realizării intereselor teritoriale”, potrivit iniţiativei legislative a celor doi deputaţi UDMR.

Aceştia susţin că autonomia comunităţii este dreptul şi capacitatea efectivă a colectivităţii majoritare autohtonă a ţinutului istoric de a dispune de prerogativele de autoadministrare şi de unele prerogative de ordin statal, în scopul preluării sub propria ei responsabilitate şi în interesul întregii colectivităţi, o parte importantă a problemelor de interes public, în conformitate cu principiul subsidiarităţii.

Prin urmare, Ţinutul Secuiesc devine o regiune autonomă cu personalitate juridică în cadrul României.

„Competenţele regiunii sunt stabilite prin prezentul statut al regiunii, de lege, sau de dreptul internaţional. Competenţele specifice ale regiunii nu pot fi puse în discuţie sau limitate decât prin lege sau aplicând dreptul internaţional. Regiunea are dreptul de decizie şi de gestionare în domeniile care aparţin competenţelor sale specifice. Acest drept include adoptarea şi exercitarea unei politici proprii regiunii. În limitele legii, este de dorit transferarea în competenţa regiunii şi a unor sarcini care aparţin unor competenţe naţionale. Regiunea trebuie să dispună de mijloacele necesare realizării acestui scop”, conform proiectului de lege.

Iniţiatorii specifică faptul că autonomia regiunii Ţinutului Secuiesc nu afectează integritatea teritorială şi suveranitatea statului român.

Cu respectarea principiului menţionat mai sus:

„- Competenţele, în limitele prezentului statut pot fi delegate regiunii de către alte nivele de administrare.
– Delegarea de competenţă trebuie să fie clar definită. Mijloacele materiale şi financiare, care permit punerea în aplicare efectivă a acestor competenţe adiţionale, trebuie să fie asigurate în mod adecvat pe parcursul actului de împuternicire.
– Organele însărcinate cu punerea în aplicare a acestor competenţe trebuie să se bucure, atât cât este posibil şi în limitele legii, de libertatea de a-şi adapta exercitarea acestora la condiţiile specifice regiunii şi la structurile sale organizatorice, cu o preocupare deosebită pentru eficacitate şi conform doleanţelor locuitorilor regiunii”, conform sursei citate.

guvernproiect de legetinutul secuiesc