Ziua de 19 octombrie în istorie

de Stiri Buzau Media

Biblioteca Judeţeană „V. Voiculescu” Buzău

??̆ ?? ??????? ??…

  • În urmă cu 201 ani, pe 19 octombrie 1820, se năștea la Focșani, pictorul ???????? ?????????? (d. 1894), pionier al neoclasicismului în pictura românească şi întemeietor, alături de Theodor Aman, al învăţământului artistic românesc. Nicolae Teodorescu, unchiul pictorului s-a ocupat de pictura mai multor biserici din Buzău, precum „Sfinţii Apostoli” de la Mănăstirea Ciolanu, și aici şi-a început Gheorghe Tattarescu ucenicia, la vârsta de nouă ani, ajutându-şi unchiul. La „Școala de zugrăvie” înfiinţată la Buzău, tânărul Tattarescu s-a dovedit cel mai talentat şi mai sârguincios dintre elevi. Episcopul Buzăului, Chesarie a fost cel care l-a trimis în 1845 la Roma, cu o bursă anuală de 150 de galbeni. După câţiva ani de studii, Gheorghe Tattarescu s-a întors în 1851 în patrie, devenind unul dintre cei mai mari participanţi în viaţa artistică a ţării. În 1864, înfiinţează, alături de Theodor Aman, Școala de Arte Frumoase din București, unde îi are elevi pe Ion Andreescu, Ștefan Luchian și Frederic Storck.
    În colecțiile Bibliotecii Județene „V. Voiculescu” Buzău găsiți albume de artă cu picturile celebrului artist, alături de volumele „Gheorghe Tattarescu şi Revoluţia de la 1848” și „Gheorghe M. Tattarescu – Un pictor român şi veacul său”, ambele de Jacques Wertheimer-Ghika.
  •  

    Tot într-o zi de 19 octombrie, dar în 1926, se stingea din viață ?????? ?????̧ (n. 1854), bacteriolog şi morfopatolog, fondator al şcolii româneşti de microbiologie. A început să studieze artele dramatice la Budapesta, dar moartea surorii sale, Alma, la doar 14 ani, l-a făcut să își dorească să devină medic. În 1887, a pus bazele Institutului de Patologie și Bacteriologie din București — primul institut de cercetări științifice înființat în țara noastră, în cadrul căruia a organizat, în 1888, al doilea centru de vaccinare antirabică din lume, după cel creat de Louis Pasteur la Paris. Victor Babeș a fost considerat de însuși Pasteur drept unul dintre cei mai competenți specialiști în aspectele legate de turbare. A adus contribuții de renume mondial în studiul turbării, leprei, difteriei, tuberculozei, pelagrăi, descoperind corpusculii virotici din celulele creierului animalelor turbate și peste 50 de germeni patogeni noi. În literatura de specialitate bolile provocate de agenții patogeni la animale au fost denumite „babesiose”.
    În colecțiile bibliotecii noastre găsiți volumele „Opere alese” și „Credinţa şi ştiinţa”, scrise de Victor Babeş, alături de alte cărți cu caracter monografic: „Neînvinsul Victor Babeş”, de Mircea Popescu; „Pe urmele lui Victor Babeş”, de Mihai Neagu Basarab; „Arme noi contra bolilor: viaţa şi opera lui Victor Babeş”, de Emil Crăciun.

  •  

    Pe 19 octombrie 1961 înceta din viaţă scriitorul ?????? ????????? (n. 1880). Este unul dintre cei mai importanți și prolifici prozatori români din prima jumătate a secolului al XX-lea, având o carieră ce se întinde pe parcursul a cincizeci de ani. Este cunoscut mai ales pentru romanele sale istorice și de aventuri. Scriitorul a fost unul dintre liderii masoneriei din România, dar, după instalarea comuniştilor la putere, a părăsit organizaţia, deposedând-o şi de o parte a averii. Deși a fost un reprezentant al „regimului burghezo-moşieresc”, proprietar al mai multor locuinţe, suprafeţe importante de terenuri, mori, Sadoveanu a beneficiat de un trai luxos în perioada comunistă, fiind considerat un „semizeu al regimului comunist”. Dintre marii scriitori şi oameni de litere interbelici care au acceptat colaborarea cu regimul comunist, Sadoveanu a fost cel care a primit contra unor importante beneficii materiale, cele mai multe şi înalte funcţii în stat şi a semnat şi texte de propaganda ale regimului.
    Pe lângă cărțile semnate de marele scriitor, în colecțiile Bibliotecii Județene „V. Voiculescu” găsiți mai multe volume despre viața și opera sa: „Lumea lui Mihail Sadoveanu…”, de Paula Mihaela Stegărescu; „Mihail Sadoveanu”, de Constantin Ciopraga”; „Amintiri despre Mihail Sadoveanu”; „Opera lui Mihail Sadoveanu”, de I. Oprişan.

 

 

Știri despre: , ,