Rusaliile: ce semnificaţie au şi ce tradiţii respecta românii în aceste zile

de Stiri Buzau Media

Rusaliile (din latina vulgară – în napolitană se folosește „Pasca rusata” (Paștele trandafirilor) iar în aromână „Arusaľi” ), cunoscute și drept Pogorârea (coborârea) Sfântului Duh / Sfântului Spirit reprezintă o sărbătoare creștină importantă, prăznuită întotdeauna duminica, la 50 de zile după Paști. De Rusalii este comemorată coborârea Sfântului Duh asupra ucenicilor lui Iisus din Nazaret. Potrivit scrierilor Noului Testament, menționează Wikipedia, acest eveniment a avut loc în ziua rusaliilor evreiești (Șavuot), la 50 de zile de la învierea lui Iisus din Nazaret. De aceea sărbătoarea creștină mai poartă denumirea de Cinzecime. Cuvântul românesc „rusalii” derivă, probabil, indirect, din lat. Rosalia. Denumirea și sărbătoarea rusaliilor a fost împrumutată și de către romani. Când Imperiul Roman a devenit creștin în marea majoritate, această sărbătoare (împreună cu multe altele) au fost creștinate în sensul că au primit o semnificație creștină, suprapusă vechii sărbători, în timp semnificația și motivele inițiale fiind date uitării. Începând cu anul 2008, în România, prima și a doua zi de Rusalii au fost declarate zile libere.

Lunea Rusaliilor este zi nelucrătoare în România, Austria, Belgia, Cipru, Danemarca, Estonia, Franța, Germania, Grecia, Islanda, Luxemburg, Țările de Jos, în unele cantoane din Elveția, Madagascar, Norvegia, Senegal, Ungaria, Togo. În Suedia nu mai este zi nelucrătoare din 2006, an în care la 6 iunie (sărbătoare națională suedeză) a devenit zi nelucrătoare. Nu este zi nelucrătoare în țări cu tradiție catolică: Italia, Brazilia, Irlanda, Spania, Canada, Portugalia, Polonia, Camerun și nici în Bulgaria și Rusia, țări cu tradiție ortodoxă.

Multă lume știe ce se face de Rusalii pentru că Biserica, atât ortodoxă, cât și catolică, o sărbătorește de sute de ani. La origine însă, a fost o sărbătoare păgână, preluată de la romani. La noi, geto-dacii ar fi fost cei care au preluat din mitologia romană Rusaliile, zile închinate cultului morților. Se mai numea și Sărbătoarea Trandafirilor, pentru că se aduceau morților trandafiri și alimente ca ofrande. Ai putea spune că era un fel de Halloween al vremurilor străvechi, doar că se celebra la începutul verii.

Rusalii sau Rosalii, termen ce desemnează trandafirii, făcea referire și la niște făpturi mitologice, niște spirite feminine de rău augur de care oamenii se temeau, dar, pentru a le îmbuna, le închinaseră nouă zile de sărbătoare. Tradițiile legate de aceasta trebuiau respectate cu strictețe, pentru a nu aduce năpasta peste comunitate. Se spune că aceste spirite, denumite și rusalce, erau, de fapt, spiritele femeilor care muriseră de tinere. În cultura populară străveche de la oi, erau similare cu ielele, niște zâne nu tocmai malefice, dar nici  bune, foarte capricioase și răzbunătoare. Ielele aveau, însă, și o calitate: dansul lor amețitor și seducător. Rusalcele sunt spirite care dansează pe pământ și în văzduh și sunt în căutare de locuri și de oameni noi.

Se spune că oamenii care aveau ghinionul să le vadă dansul, viața lor se schimba în rău. Dacă ai călcat chiar și din greșeală pe locul care a fost atins de iele, te vei îmbolnăvi foarte grav, iar maladia era numită în popor „luat de Rusalii”. Tocmai de aceea, de Rusalii, nu e bine să mergi la câmp, pentru că te-ai putea întâlni cu ielele care te vor prinde și te vor pedepsi. N-ai voie să intri în vie sau să mergi în locuri pustii, pe lângă fântâni sau prin păduri, fiindcă poți să dai de spirite rele. De asemenea, nu ai voie nici să muncești, altfel rusalcele te vor pedepsi aspru pentru că nu le cinstești ziua.

Toate superstițiile sunt legate de muncile câmpului, pentru că superstițiile s-au născut la sate, unde oamenii simpli erau fascinați sau temători cu privire la lucrurile pe care nu le înțelegeau și le dădeau o conotație magică, de regulă malefică. Ce e necunoscut, este, implicit, și ceva rău.  Azi, Rusaliile au mai mult o conotație creștină.