Românii ar putea avea la dispoziție o modalitate alternativă de vot, aplicabilă la toate alegerile și referendumurile din țară

de Stiri Buzau Media

Proiectul de lege privind organizarea și desfășurarea votului electronic la distanță a trecut de Senat, iar dacă va trece și de Camera Deputaților și va fi promulgat de președintele României (urmând publicarea în Monitorul Oficial), românii vor avea la dispoziție o modalitate alternativă de vot, aplicabilă alegerilor și referendumurilor, în general.  Votul electronic înseamnă că alegătorii vor vota prin internet, de la distanță și astfel ei nu vor fi nevoiți să se deplaseze la urne. Concret, menționează avocatnet, procesul de vot electronic va începe cu șase zile înainte alegerilor la urne și se va încheia în ziua precedentă votării la urne. Însă, pentru a putea să voteze astfel, românii vor trebui:

să se înscrie, cu 30 de zile înaintea datei pentru alegeri, în Registrul Electoral Electronic;

să completeze un formular (pe internet), prin care vor aplica pentru un certificat digital (e un „act de indentitate sub forma electronică”, prin care se va asigura identificarea alegătorului, conform proiectului); acesta va fi colectat fizic, de la oficiile Autorității Electorale Permanente, pentru românii din țară, și de la misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României, pentru românii din afară.

În privința votului propriu-zis, românii vor vota prin intermediul unei aplicații. Ulterior exprimării votului, vor verifica dacă datele înregistrate corespund alegerii lor și vor confirma opțiunea. În final, alegătorii vor primi o înștiințare (prin mail sau SMS) că opțiunea a fost exprimată cu succes. Alegerile pentru care se va putea vota electronic vor fi: cele pentru Parlamentul României; pentru Parlamentul European; pentru președintele României; pentru autoritățile administrației publice locale și pentru referendumuri (locale sau naționale).

În plus, vor fi implementate măsuri de securitate care să garanteze caracterul secret al votului și care să nu poată să permită reconstituirea legăturii dintre vor și alegător. Votul electronic aduce o serie de avantaje generale, precum posibila prezentare la vot a mai multor cetățeni, garanții sporite împotriva fraudării sau evitarea problemelor de logistică în vederea organizării cadrului adecvat pentru scrutine. În același timp, trebuie menționat că există și avantaje concrete și particulare pentru alegători:

posibilitatea pentru votant să verifice dacă votul său a fost recepționat, a fost înscris corect și dacă a fost numărat așa cum a fost înscris;

posibilitatea pentru alegător de a-și schimba votul, până în ultima zi în care poate vota electronic; de asemenea, va fi posibilă și schimbarea votului electronic în ziua alegerilor la urne, prin exercitarea opțiunii la urne – se va lua în considerare ultima opțiune;

vor fi adoptate măsuri de protejare a integrității datelor alegătorilor, asfel încât acestea să fie menținute doar pentru ce este necesar și cât este nevoie; de asemenea, vor exista protecții împotriva accesului neautorizat la astfel de date.

Conform proiectului de lege, va exista o etapă experimentală, care va dura timp de trei scrutine electorale. Voturile exprimate în primele două astfel de scrutine nu vor fi luate în considerare pentru calcularea rezultatului, ci doar opțiunile exprimate în cadrul secțiilor de votare. Așadar, nu vom vorbi de o exercitare efectivă a dreptului la vot electronic decât după ce vor fi trecut următoarele două alegeri (unde se va fi folosit, experimental, sistemul de vot electronic).

La acest moment, opțiunea votului electronic nu este posibilă. Chiar și la alegerile prezidențiale, de anul acesta, s-a introdus, pentru prima dată, posibilitatea votului prin corespondență pentru românii din străinătate (care permite o anumită flexibilitate, însă nici pe departe la fel de multă eficiență cum ar oferi votul electronic).

[wp-embedder-pack width=”100%” height=”400px” download=”all” download-text=”” url=”https://www.senat.ro/legis/PDF/2019/19L244FG.PDF” /]