fbpx

Compania de Apă Buzău – Poluarea cu plastic

Plasticul e peste tot – pe fundul mărilor și oceanelor, pe malurile râurilor, în inima munților, în stomacul animalelor, în hrana noastră zilnică și în aerul pe care îl respirăm.

A început să fie produs în cantități industriale acum 70 de ani și a devenit, în timp, simbolul societăților de consum și una dintre cele mai grave amenințări la sănătatea planetei. Producţia mondială de plastic a crescut exponenţial de la începutul anilor 1950 şi a ajuns la 348 de milioane de tone în 2020, această cifră nu include fibre sintetice care au însumat 61 de milioane de tone. Se aşteaptă ca producţia de materiale plastice să crească în viitor astfel încât este probabil să se dubleze până în 2025.

Gestionarea inadecvată a deşeurilor de plastic a dus la o contaminare crescută, mare parte dintre acestea ajungând în mediul înconjurător, în special în cursurile de apă şi ulterior în ocean. S-a estimat că în 2010 între 4,8 milioane şi 12,7 milioane de tone de deşeuri de plastic au intrat în oceane. Doar 9% din deşeurile plastice produse până în prezent au fost reciclate, iar dacă tendinţele actuale continuă – în special în condiţiile în care jumătate din cantitatea produsă vreodată a fost realizată în ultimii 15 ani, potrivit National Geographic – oceanele lumii ar putea conţine mai mult plastic decât peşte până în anul 2050, atrage atenţia Programului Naţiunilor Unite pentru Mediu (UNEP).

Materialele plastice constituie între 60 – 80% din deşeurile prezente în mediul marin, şi 90% din deşeurile care plutesc pe mări şi oceane. Deşeurile din plastic prezente în mediul marin reprezintă o ameninţare atât pentru mediu, cât şi pentru fauna marină, fiind înghiţite de vieţuitoarele din mediul marin. Statisticile arată că cel puţin 267 de specii din întreaga lume sunt afectate de această problemă, incluzând 44% din păsări, 43% din mamifere, 86% din ţestoase precum şi diferite specii de peşti.

Deşeurile din plastic au un impact negativ asupra sănătăţii ecosistemelor marine, acest lucru fiind dovedit de numărul tot mai mare de specii marine afectate. Aceste fragmente din material plastic, descompuse în microparticule aflate în suspensie în coloana de apă sau depuse în sedimente, încetinesc sau împiedică transferul de oxigen. Microplasticele sunt particule mici de plastic prezente în mediul înconjurător care au devenit o problemă majoră în special pentru mediul marin. Termenul „microplastic” a început să fie utilizat după descoperirea şi recunoaşterea ameninţării pe care o constituie fragmentele de plastic asupra mediului înconjurător.

Microplasticele reprezintă particule de plastic cu dimensiuni mai mici de 5 mm. Descrierea acceptată de specialişti nu include dimensiunea inferioară a microplasticelor, dar se presupune că variază între 5 mm şi 333 µm. Microplasticele din mare pot fi înghiţite de către animalele marine. Astfel, plasticul se acumulează şi poate ajunge la oameni prin intermediul lanţului alimentar. Acestea se pot găsi în alimente și băuturi. Cele mai multe date despre conţinutul de microplastice sunt disponibile pentru alimente precum peşte, creveţi, midii, miere, bere și sare alimentară. Oamenii sunt expuşi constant la microplastice, contaminarea cu aceste particule realizându-se prin ingestie, inhalaţie şi contactul cu dermul. Efectele ingerării microplasticelor au fost identificate şi clasificate de către cercetători în trei etape: prima este legată de blocarea şi de deteriorarea aparatului digestiv, a doua se referă la eliberarea substanţelor chimice toxice în organism, iar a treia etapă este reprezentată de asimilarea acestor substanţe de către organe şi ţesuturi.

Într-un studiu recent publicat în revista “Environmental Science and Technology” este specificat faptul ca oamenii consuma în medie 39000-52000 de particule de microplastic pe an. Acest rezultat a fost obţinut pe baza studiilor în care sunt evaluate cantităţile de microplastice pe care le conţin diferite alimente. Dacă se adaugă estimările privind particulele de microplastice inhalate, numărul poate creşte la aproximativ 74000 de particule. Pentru consumul de apă de la robinet se mai adaugă încă 4000 de particule, în timp ce pentru consumul de apă îmbuteliată în plastic numărul creşte cu 90000 de particule.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a lansat de curând un apel pentru efectuarea mai multor cercetări pe tema impactului microplasticului şi al poluării cu plastic asupra sănătăţii umane deoarece informaţiile existente în prezent pe această temă ‘sunt limitate’. Organizaţia Naţiunilor Unite şi organizaţii nonguvernamentale au declarat război plasticului încercându-se stoparea la sursă a poluării prin lupta contra conceptului obiectelor de unică folosinţă. Însă speranţa curăţării mărilor de cantităţile gigantice de deşeuri este mai mult decât fragilă. Consiliul UE a adoptat în mai directiva ce introduce noi restricţii pentru anumite materiale plastice de unică folosinţă care vizează reducerea deşeurilor marine din plastic.

Noile norme interzic utilizarea anumitor produse din plastic de unică folosinţă pentru care există alternative. În plus, sunt introduse măsuri specifice de reducere a utilizării produselor din plastic care sunt aruncate cel mai des în mod necorespunzător. Adoptarea formală a noilor norme de către Consiliu reprezintă etapa finală a procedurii. Statele membre au convenit să atingă un obiectiv de colectare de 90% pentru sticlele din plastic până în 2029, iar sticlele din plastic vor trebui să conţină, până în 2025, cel puţin 25% material reciclat, iar până în 2030 cel puţin 30%. Împreună putem să combatem poluarea cu plastic.

Dincolo de auto-educare în spiritul unui consum responsabil și pentru a colecta selectiv, sunt absolut necesare decizii clare și măsuri urgente atât din partea companiilor producătoare, cât și din partea autorităților, schimbări care să pună în centru sănătatea mediului și a oamenilor. Pentru a reuși este nevoie de ajutorul fiecăruia dintre noi. Spune STOP poluării cu plastic!

Intră in comunitatea BuzăuMedia! Află în timp real când publicăm un articol nou pe site, direct de pe Facebook și YouTube.

Urmărește-ne pe Facebook

Urmărește-ne pe YouTube

S-AR PUTEA SĂ TE INTERESEZE:

BuzăuMedia utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe site-ul nostru. Apăsând "DA, ACCEPT" accepţi utilizarea modulelor cookie. Prin continuarea navigării pe site-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie. DA, ACCEPT Mai mult