Descoperiri arheologice importante în situl arheologic Cândești – Odoba

Conform Listei monumentelor istorice 2015, judeţul Buzău se înscrie la nivel naţional cu 494 de situri arheologice (aşezări, necropole) si cu 549 de situri arheologice înscrise in Repertoriul Arheologic Național, potrivit unui material prezentat luni în ședința Colegiului Prefectural de către Direcția de Cultură.

Unul dintre cele mai importante situri din judet este „Situl arheologic de la Pietroasele”. Castrul roman din localitatea Pietroasele – se află la 25 de km de Buzău şi este singurul castru roman găsit în această zonă. Pe lângă acest lucru, este, poate, cel mai important castru roman din ţară, având în vedere că aici s-a descoperit Tezaurul de la Pietroasele. Pe lângă castru, situl arheologic adăposteşte şi o necropolă, therme şi aşezări civile. De mentionat, că în locul unde s-a descoperit « Cloșca cu Puii de aur » s-au început lucrările pentru proiectul „Pe urmele tezaurului „Cloșca cu puii de aur” din sat Pietroasa Mică, com. Pietroasele. Ȋn siturile arheologice, specialiștii Muzeului Județean Buzău desfășoara anual cercetari arheologice sistematice unde se fac importante descoperiri arheologice. In anul 2019 s-au facut săpături în următoarele situri arheologice: Situl arheologic Pietroasa Mică – punct “Gruiul Dării” Situl se prezintă sub forma unui promontoriu înconjurat din 3 părți de laturi abrupte. Spre nord și sud au fost amenajate 2 terase. Săpăturile au început în anul 1973 și au fost cercetate 31 de secțiuni arheologice. Strat arheologic, complexe şi piese din epoca pietrei (eneolitic) s-au descoperit doar în jumătatea nordică a incintei fortificate în timp ce vestigii ale culturii Monteoru s-au găsit în aproape toate zonele în care săpăturile arheologice au atins baza straturilor arheologice. Pe promontoriul de la Gruiul Dării a existat o așezare nefortificată, în sec. IV-III î. Hr. şi în a doua jumătate a sec. II – începutul sec. I î.Hr. care în sec. I î.Hr. devine cetate cu ziduri din blocuri de calcar şi emplecton. Cetatea este distrusă cel mai probabil în timpul lui Augustus, iar în sec. I d. Hr. dacii transformă acest loc în incintă sacră – un loc de cult cu depuneri votive, marea majoritate cu ringuri de piatră. Situl arheologic de la Cârlomănești, comuna Vernești – punct Cetățuia. Situl arheologic, se află la circa 13 km nord-vest de municipiul Buzău, în marginea satului Cârlomăneşti, din comuna Verneşti. Așezarea este plasată pe un platou, numit de localnici „Cetăţuia”, de formă ovală, neregulată, separat la vest şi la nord de terasa înaltă a râului Buzău, prin ravene naturale, iar spre est şi sud prezintă pante abrupte, diferenţa de nivel fiind de aproximativ 25 m.

Acest platou, cu o suprafață de cca 7500 mp, a fost locuit intens, cu mici întreruperi, de-a lungul epocii bronzului, după care este părăsit o perioadă îndelungată, locuirea fiind reluată în epoca geto-dacă, respectiv către sfârşitul secolului II î. Hr. În intervalul dintre cele două locuiri principale – aceea a culturii Monteoru şi cea getodacică din sec. II-I î.Hr., pe platou se mai constată urmele firave ale unor locuiri hallstattiene, după cum o dovedesc câteva fragmente ceramice descoperite în cursul săpăturilor, precum și unele vestigii, legate de o locuire, de asemenea sporadică, a culturii getice timpurii, documentată prin câteva gropi, ce au livrat materiale destul de puţine, dar tipice pentru sec. IV și în special III î.Hr. Cercetările au debutat în anul 1967, au continuat între anii 1972-1981, fiind reluate în 2001. Din anul 2001 cercetările s-au desfășurat neîntrerupt până în 2014, fiind reluate în 2017. Punctul Arman se află situat pe terasa din imediata vecinătate a Cetățuii. Peste jumătate din această suprafață, care depășește 3 hectare, se întinde aria funerară, plasată spre NV. Primele cercetări au început în anul 2001, în urma unei semnalări și au continuat până în prezent. Până acum au fost descoperite 128 complexe funerare și o serie de complexe aparținând culturii Ipotești-Cîndești și Latene.

Situl arheologic Cândești – Odoba, se află la cca 1 km NV de satul Cândești, pe dealurile împădurite fiind evidențiat în Repertoriul Arheologic Național anul acesta. În anul 2019 au fost descoperite de către un cetățean din Buzău, cu ajutorul detectorului de metale, două morminte de incinerație, rămase pe loc dar afectate parțial prin săpătură și un mic tezaur de argint format din 19 monede și 3 piese de podoabă (o brățară, o fibulă și un inel – ultimele două rupte cel mai probabil în momentul recoltării de către detectorist) care au fost predate Muzeului Județean Buzău de către Direcția Județeană pentru Cultură Buzău. Ulterior cele două morminte au fost cercetate de către un colectiv de arheologi din cadrul Muzeului Județean Buzău. În urma cercetării au fost descoperite în primul mormânt: o spadă în teacă, un vârf de suliță și un umbo de scut din fier iar în cel de al doilea mormânt: o spadă în teacă, un vârf de lance, un umbo de scut din fier și 3 piese de centură din bronz. Din ambele morminte au fost recoltate ținte și nituri de la scut precum și fragmente osoase arse de la defunct.

Situl arheologic Târcov – Piatra cu Lilieci Situl se împarte în două unități distincte: un platou-acropolă, lung de 160 m și o succesiune de trei terase, dintre care cel puțin două sunt fortificate cu ziduri de piatră. Accesul de la cele trei terase la platoul-acropolă se făcea printr-o șa, îngustă de 2-3 m și lungă de aproximativ 100 m. Cercetările au fost reluate în 2007, până în prezent fiind cercetate peste 80 de complexe – resturi de construcții, gropi, vetre. A fost finalizată cercetarea fortificației dintre terasele 1, 2 şi 3, și a unui complex care probabil a reprezentat baza unui turn-locuință construit în întregime din lemn. Au fost deschise 27 de secțiuni, dintre care cea mai mare este cu o lungime de 75 m, care unește toate cele 3 terase. Cetatea de la Tîrcov se datează în sec. I d. Hr. și, probabil, si-a încetat existența în urma războaielor daco-romane de la începutul sec. II d. Hr. Descoperirile făcute de-a lungul timpului în aceste situri sunt de o importanță deosebită din punct de vedere istoric datând din cele mai vechi timpuri, ele având un rol foarte important pentru definirea evoluției civilizației comunitaților locale, de-a lungul timpului. Misiunea sitului arheologic este de a duce la cunoaşterea, înţelegerea şi conservarea trecutului istoric de către generaţiile viitoare, având şi funcţii simbolice, de fetiş al trecutului, mijloc de educare informal, acest lucru se realizează prin cercetare şi conservare. Patrimoniul arheologic nu are doar misiunea de a se face cunoscut şi înţeles; el trebuie să ofere cadrul propice, scenariul care face posibil ca vizitatorii să se descopere pe ei, dar şi pe celălalt (care poate proveni din altă cultura sau poate fi “înaintaşul”). În ultima perioadă au fost descoperite o spadă din bronz descoperită în comuna Vernești, un tezaur monetar – 63 de monede romane descoperite în comuna Pârscov, în acest an un alt mic tezaur format din 19 monede romane tot în comuna Vernești și altele. Aceste bunuri descoperite întâmplător intrând în patrimoniul național si județean fiind predate și gestionate de către Muzeul Județean Buzău. Majoritatea descoperirilor au fost întâmplătoare făcute de către deținători autorizați de detectoare de metale în afara siturilor cunoscute si gestionate.

Datorită unor astfel de descoperiri s-a propus declanșarea procedurii de includere a perimetrului Cândești – Odoba, în Repertoriul Arheologic Național.

BuzăuMedia utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe site-ul nostru. Apăsând "DA, ACCEPT" accepţi utilizarea modulelor cookie. Prin continuarea navigării pe site-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie. DA, ACCEPTMai mult