Absolvent al Facultății de Arte din cadrul Universității de Vest din Timisoara, secția Pictură, membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România, Răzvan Mihalcea
este artistul care ne surprinde plăcut , de fiecare dată când își face simțită prezența.
Expresia frumosului în pictură și-a manifestat-o prin expozițiile personale, începând cu anul 2003, la Timișoara, continuând cu Galeriile de Artă Ion Andreescu, din Buzău, în anii 2009, 2011 și în 2013, printr-o colaborare cu Muzeul Județean Buzău.
Participarea la expoziții colective a fost în cadrul:
eX-Divid 4, proiect și grup artistic, 2015-2016, la Muzeul Județean Buzău,
Grup IV (Lăzărescu, Menzopol, Mihalache, Mihalcea), Buzău – Galeriile Ion Andreescu ,2013, Centrul Cultural Al. Marghiloman 2014, Bucuresti, 2015
Filiala 45, galeria Orizont, Bucuresti, 2013
Măgura-Art 2012, Galeriile Ion Andreescu, Buzău
Saloane anuale Galeriile “Ion Andreescu”, Buzau 2008-2013
Expoziție de grup, Consulatul Francez, Bucuresti, 2002.
Ultima manifestare a sa pe scena culturii buzoiene a fost în cadrul expoziției Grupul Ex-Divid.
“Grupul Ex-Divid este cea mai recenta mișcare a mea pe planul artistic local, cu care mi-am dorit să dau o măsură actuală a stării de fapt a alternativelor culturale vizuale în zonă. Provincia, și mă refer aici la orice nu este București, Cluj, Iași, Timișoara, care sunt demult capitale regionale, are nevoie de opțiuni valabile, fie că sunt evenimente, expoziții sau ateliere deschise. Acțiunea eX-Divid e în același timp atelier, grup eterogen și creuzet creativ. Vrem să se constituie într-un magnet pentru cei curioși și doritori de variație imagistic-plastică.
Pentru mine lucrul în comun a legat gânduri și ipostaze din facultate, unde vrând-nevrând împarți spațiul de lucru. Există o energie anume a micului grup , al micului atelier care cu greu poate fi înlocuită. În orice caz merită exploatată și problematica consider că trebuie să difere față de cea a mentalului obișnuit al artistului explorând singur teme plastice, subiecte și soluții. E puțin ce am făcut noi, dar vrem să fie începutul. În acest sens pregătim deja prima ramificație a eX-divid și ne redirecționăm energiile. Muzeul Județean va găzdui produsele artistice ale grupului până la sfârșitul lui ianuarie 2016.
Înainte de eX-divid sunt membru Grup IV (Florin Menzopol, Ștefan Daniel Lăzărescu, Gabriel Mihalache, Răzvan Mihalcea) care, din păcate, numără azi 3 membri, Gabriel Mihalache părăsindu-ne în august 2014.
Contribuția mea la Grup IV, din activitatea căruia menționez debutul în 2013, la Galeriile “Ion Andreescu”, a fost cu câteva lucrări în care am încercat să- mi aprofundez relația cu stratul pictural și semnificațiile lui. Explorarea picturală cu raportare la suprafață și urma asupra ei utilizând colaje și tehnici mixte, am început-o mai demult, intersul meu țintind către o anume ambianță determinată de aura specifică a prezenței plastice. Am avut norocul și plăcerea de a le avea pe doamnele Aurelia Mocanu și Simona Tănăsescu cu noi la vernisaj, ale căror aprecieri și observații sunt neprețuite. Vernisajul a reușit să se îndepărteze și el de tipicul obișnuit, prezentând o atmosferă specială, prin iluminare, prin vizionare de filme în care artiștii și-au prezentat demersurile.
Radio Romania Cultural a fost o prezență permanentă la grupul nostru.
Rămași doar 3 în prezență, dar tot patru în esență, în 2015, am expus la nou înființatul Centru Cultural Marghiloman, unde am expus 5 pânze în serie, expresia acestora reconsiderându-mi relația cu perioada trecută a vieții și lucrului meu, când izolarea și introspecția continuă și-au găsit expresie durabilă în atitudinea sobră a acestor pânze, cațiva ani mai târziu.
Expoziția concepută în jurul similarităților între arta plastică bidimensională cu inserții materiale puternice și efortul arheologic, din 2013 , s-a numit “Fragment și Urmă – o perspectivă artisticarheologică”, unde am expus 10 pânze mari, expresii ale travaliului și luptei cu plasticitatea restului obiectual, dar și emoțional. M-a interesat paralela între o conștiință individuală a propriei istorii și limitări în timp și spațiu, în raport cu cea a unei culturi, civilizații. Piesele au fost expuse contrapus în perechi bidimensional – tridimensional, contemporan – antic, personal – interpersonal, lucrare semnată și contemporană, vis-a-vis de descoperire arheologică. Arta suprafeței și arheologia au o serie de paralele care pot fi exploatate artistic în direcția explorării relației fragmentului cu întregul, încorporării, reconstruirii. Efortul citirii unei lucrări bidimensionale presupune cercetarea urmelor lăsate de artist și încercarea de reintregire a unei viziuni, situație în care se află și arheologul în fața obiectului sau fragmentului de obiect proaspăt descoperit, care trebuie integrat într-o epocă istorică.
Imediat după expoziție am participat cu una dintre aceste pânze la Bienala Internațională de Pictură de la Chișinău, unde a fost premiată. E un sentiment plăcut să fii apreciat de persoane care au cu mult mai multă experiență decât tine și să-ți vezi lucrarea expusă în locuri grele din punct de vedere cultural și istoric, ca Muzeul Național din Chișinău și Palatul Mogoșoaia din București, mai ales după ce știi în ce condiții ai lucrat-o. Spatiul atelierului este o chestiune tristă în urbe, pentru majoritatea artiștilor tineri, fiind nevoiți să improvizăm de fiecare dată, balcoane, poduri, livinguri și nu numai, în timp ce artiști consacrați nu le folosesc sau le țin de sufragerie. Dar moftul și boemia au și ele niste prețuri. Și acum mă refer, desigur, la mine. În acest sens e în intenția mea de a organiza o expoziție foto pe subiectul “pre-expozițional”: cum ajung lucrările să fie ce sunt și de unde, cu referință directă către spațiul de efort plastic”, ne-a dezvăluit pictorul Răzvan Mihalcea.
