Fosta închisoare de la Râmnicu Sărat, propusă pentru a intra în patrimoniul UNESCO

În luna iunie, Ministerul Culturii a publicat un proiect de hotărâre privind stabilirea măsurilor necesare în vederea gestiunii, protecţiei şi monitorizării monumentele istorice înscrise în Lista patrimoniului mondial şi în Lista indicativă a României pentru includerea acestora în Lista Patrimoniului Mondial şi a zonelor lor de protecţie. Ministerul Culturii a depus la Comitetul Patrimoniului Mondial de pe lângă UNESCO, dosarul pentru includerea acestora în Lista Patrimoniului Mondial în vederea protejării valorii universale excepționale potențiale, înscrise în lista denumită în continuare, Lista Indicativă a României pentru Lista Patrimoniului Mondial UNESCO. Cu această ocazie a fost publicată şi Lista Indicativă pentru 2019 a monumentelor propuse pentru a intra în patrimoniul UNESCO. Pe această listă se află și fosta închisoare de la Râmnicu Sărat, una dintre temnițele cele mai de temut ale României interbelice și comuniste. În perioada 1955-1963 comandantul închisorii a fost Alexandru Vișinescu, condamnat ulterior pentru crime împotriva omeniei.

Construirea penitenciarului s-a făcut începând cu anul 1899. La început a funcționat sub denumirea de „Arestul Preventiv”. În 1907, în timpul răscoalei țărănești, orașul Râmnicu Sărat a fost scena unor dramatice confruntări între armată și populația răsculată. Deznodământul a fost tragic: numeroși țărani au fost împușcați iar pentru reprimarea răscoalei au fost încarcerați în Arestul Preventiv peste 1200 de țărani. Potriviti wikipedia, în 1920 Arestul Preventiv este transformat în Penitenciar. Amenajarea actuală datează din perioada interbelică, cu excepția gardului exterior care a fost înlocuit cu un gard de sârmă ghimpată.

Un alt eveniment care a avut loc în acest penitenciar a avut loc în 1938, când au fost încarcerați aici capi ai legionarilor printre care s-a numărat și Corneliu Zelea Codreanu. în noaptea de 29-30 noiembrie 1938 aceștia au fot luați sub pretextul mutării la Jilava, dar în apropiere de pădurea Făcăbești au fost uciși la ordinul regelui Carol al II-lea. S-a motivat că au încercat să evadeze. În interiorul penitenciarului au fost împușcați la 21-22 septembrie 1939 membrii câtorva comandouri legionare, care au fost ulterior îngropați în cimitirul orașului. După 1945, aici au fost închiși membri ai guvernului Ion Antonescu, generali ai armatei, fruntași P.N.Ț. Dintre ei amintim: gen. Dobre Dumitru, gen. Constantin Pantazi, gen Gheorghe Jienescu, gen. Nicolae Stoenescu, contraamiralul Horia Macellariu, Ion Petrovici, Victor Pogoneanu, Titel Petrescu, Ion Mihalache, Corneliu Coposu, Ion Diaconescu, Mihai Godó, Radu Ciuceanu și mulți alții care au suferit din cauza prigoanei comuniste.

Anii 1945 și 1946 au fost anii de început ai perioadei comuniste. Comuniștii, pentru a păstra aparenta liniște politică, n-au trecut din primii ani la înfăptuirea programului de socializare a țării. Mai întâi s-au infiltrat în toată administrația statului, pentru ca apoi să treacă la supunerea României, care urma să se realizeze prin eliminarea tuturor oamenilor politici, a persoanelor din administrație din conștiința românilor prin înscenarea unor procese sau, pur și simplu, prin înlăturarea lor definitivă prin diverse mijloace. Astfel penitenciarele din toată țara au început să fie umplute cu deținuți politici și sabotori.

Potrivit memoriilor lui Ion Diaconescu, comandantul Alexandru Vișinescu obișnuia să intre peste deținuți în celule, ca să îi arunce de pe paturi. Loviturile preferate ale lui Alexandru Vișinescu erau cele cu biciul. De asemenea, pedepsele cele mai grave erau aplicate personal de acesta. Închisoarea a fost desființată în anul 1963. Alături de fosta închisoare de la Râmnicu Sărat se află și alte 17 monumente din România – situri din vechile frontiere ale Imperiului Roman, foste închisori comuniste sau cule din Oltenia.

BuzăuMedia utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe site-ul nostru. Apăsând "DA, ACCEPT" accepţi utilizarea modulelor cookie. Prin continuarea navigării pe site-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie. DA, ACCEPTMai mult