fbpx

Ziua de 10 septembrie în istorie

Biblioteca Judeţeană „V. Voiculescu” Buzău

𝐒𝐚̆ 𝐧𝐞 𝐚𝐦𝐢𝐧𝐭𝐢𝐦 𝐝𝐞…

 

Într-o zi de 10 septembrie, acum 153 de ani (1868), pe un loc ales de domnitorul Carol I, 𝗲𝗿𝗮 𝗽𝘂𝘀𝗮̆ 𝗽𝗿𝗶𝗺𝗮 𝗽𝗶𝗮𝘁𝗿𝗮̆ 𝗱𝗲 𝘁𝗲𝗺𝗲𝗹𝗶𝗲 𝗮 𝗚𝗮̆𝗿𝗶𝗶 𝗱𝗲 𝗡𝗼𝗿𝗱 𝗱𝗶𝗻 𝗕𝘂𝗰𝘂𝗿𝗲𝘀̦𝘁𝗶, cea mai mare stație feroviară din România. Aceasta a fost inaugurată pe 13 septembrie 1878, după 4 ani de construcție. Inițial oamenii puteau beneficia de circulație feroviară doar pe linia Roman-Galați-București-Pitești. La început s-a numit Gara Târgovişte.

Pe 10 septembrie 1872 murea 𝗔𝗩𝗥𝗔𝗠 𝗜𝗔𝗡𝗖𝗨 (n. 1824), conducător al Revoluţiei de la 1848-1849 din Transilvania. „Crăişorul munţilor” a condus cetele de moţi (pe care le-a organizat într-o adevărată armată populară) și a apărat regiunea Apusenilor („Ţara moţilor”) împotriva atacurilor armatelor nemeşeşti maghiare pe care le-a înfrânt în câteva bătălii. După revoluție, Iancu a început să sufere de depresie. Istoricii susţin că în ultimii ani din viaţă Iancu, bolnav, prefera să rătăcească prin satele muntenilor din Apuseni, nedespărţit de fluierul cu care doinea. La începutul anului 1872, starea de sănătate a lui s-a agravat. A fost internat în spitalul din Baia de Criş, judeţul Hunedoara, din cauza unei hemoragii şi a tuselor chinuitoare. Avram Iancu a fost găsit mort în dimineaţa zilei de 10 septembrie 1872 pe prispa casei unui localnici din Baia de Criş, numit Lieber, un brutar din localitate, la care trăsese peste noapte. Asupra lui Avram Iancu au fost o năframă, un fluier din lemn de cireş şi o jalbă către împăratul austriac Franz Joseph, unsă şi mototolită, pe care nu a trimis-o niciodată destinatarului, susţin istoricii. În scrisoare, Avram Iancu îi cerea ajutor împăratului, plângându-se că a ajuns un om „frânt cu desăvârşire, într-o stare vrednică de a se numi mizeră”. Preotul a consemnat pe certificatul de deces numele celui decedat „Avram Iancu, eroul românilor”.

În colecțiile Bibliotecii Județene „V. Voiculescu” Buzău găsiți mai multe monografii dedicate „Crăişorului munţilor” (cum ar fi cele semnate de Horia Ursu, Silviu Dragomir, Aurel D.Câmpeanu, Marin Mihalache) și volumele „Oastea lui Avram Iancu”, de Iulian Topliceanu și Constantin Ucrain; „Legenda lui Avram Iancu”, de Dan Tărchilă sau „Avram Iancu – scrisori”, de Liviu Maior.

Tot într-o zi de 10 septembrie, acum 59 de ani (1960), la Jocurile Olimpice de la Roma, 𝗜𝗢𝗟𝗔𝗡𝗗𝗔 𝗕𝗔𝗟𝗔𝗦̦ câştiga medalia de aur cu o diferenţă de 14 centimetri faţă de atleta clasată pe cea de-a doua poziţie, în urma unei sărituri de 1,85 metri. În toată cariera sa sportivă a depăşit de 14 ori recordul mondial, a câştigat 142 de competiţii şi a fost de 19 ori campioană naţională.

În colecțiile bibliotecii noastre găsiți volumele „Stele ale sportului românesc” și „Atena – Atlanta: 1896-1996. Pe urmele medaliaţilor noştri olimpici şi mondiali”, de Iolanda Balaş Söter.

 

Intră in comunitatea BuzăuMedia! Află în timp real când publicăm un articol nou pe site, direct de pe Facebook și YouTube.

Urmărește-ne pe Facebook

Urmărește-ne pe YouTube

S-AR PUTEA SĂ TE INTERESEZE:

BuzăuMedia utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe site-ul nostru. Apăsând "DA, ACCEPT" accepţi utilizarea modulelor cookie. Prin continuarea navigării pe site-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie. DA, ACCEPT Mai mult