fbpx

Ziua de 15 noiembrie în istorie

Biblioteca Judeţeană „V. Voiculescu” Buzău:

𝐒𝐚̆ 𝐧𝐞 𝐚𝐦𝐢𝐧𝐭𝐢𝐦 𝐝𝐞…

  • Pe 15 noiembrie 1630 murea astronomul şi matematicianul german 𝗝𝗼𝗵𝗮𝗻𝗻𝗲𝘀 𝗞𝗲𝗽𝗹𝗲𝗿 (n. 1571), unul dintre fondatorii astronomiei moderne. A descoperit legile de mişcare ale planetelor („legile lui Kepler”). În matematică Kepler este considerat precursor al calculului integral. Kepler a trăit într-o epocă a intoleranței, a luptelor dintre catolici și protestanți din timpul Războiului de Treizeci de Ani, fiind nevoit de mai multe ori să se refugieze pentru a scăpa de persecuții. A trebuit să-și apere mama, care era acuzată de vrăjitorie; a reușit să-i obțină eliberarea, fără a putea însă împiedica torturile la care a fost supusă și în urma cărora aceasta a murit.
    În colecțiile Bibliotecii Județene „V. Voiculescu” Buzău găsiți volumul „Fiul vrăjitoarei (roman despre Johannes Kepler)”, de Rosemarie Schuder.
  • Tot într-o zi de 15 noiembrie, dar în 1868, se năștea la Iași biologul 𝗘𝗺𝗶𝗹 𝗥𝗮𝗰𝗼𝘃𝗶𝘁̦𝗮̆ (d. 1947). Considerat fondatorul biospeologiei şi al primului institut de speologie din lume (Cluj, 1920), Racoviţă a fost primul român care a păşit în Antarctica, în cadrul unei expediţii internaţionale în urma căreia savantul român a realizat un studiu aprofundat asupra vieţii balenelor şi a pinguinilor. A explorat numeroase peşteri din Franţa, Spania, Algeria, Italia, Slovenia şi a fost timp de patru ani preşedintele Academiei Române.
    Printre monografiile dedicate marelui biolog, în colecțiile bibliotecii noastre se află: „Emil Racoviţă”, de Corneliu Pleşa; „Emil Racoviţă, fondatorul biospeologiei”, de C. Motaş și C. A.Ghica; „Emil Racoviţă şi expediţia Belgica”, de Alexandru Marinescu; „Străbunicul meu, Emil Racoviță”, de Andreia Petcu.
  • Pe 15 noiembrie 1896 se năștea la Iași fizicianul 𝗛𝗼𝗿𝗶𝗮 𝗛𝘂𝗹𝘂𝗯𝗲𝗶, părintele fizicii nucleare și atomice românești. În 1948 a înfiinţat şi organizat Institutul de Fizică din Bucureşti, iar în 1956 Institutul de Fizică Atomică Măgurele. Considerat un geniu, Hulubei a avut o viață tumultoasă: a luptat la Mărășești, a fost pilot de vânătoare, spion (a contactat pe ascuns aliații pentru ca România să întoarcă armele la 23 august 1944), a fost arestat de comuniști în 1945, care apoi l-au numit director de institut. Gheorghiu Dej a înțeles că, odată cu lansarea bombelor atomice, fizica nucleară este viitorul, iar singurul în stare să dezvolte acest domeniu în România era Horia Hulubei.
  • În urmă cu 78 de ani, pe 15 noiembrie 1943, 𝘀𝗲 𝗰𝗼𝗻𝘀𝘁𝗶𝘁𝘂𝗶𝗮 𝗽𝗲 𝘁𝗲𝗿𝗶𝘁𝗼𝗿𝗶𝘂𝗹 𝗨𝗥𝗦𝗦 𝗗𝗶𝘃𝗶𝘇𝗶𝗮 𝗱𝗲 𝘃𝗼𝗹𝘂𝗻𝘁𝗮𝗿𝗶 „𝗧𝘂𝗱𝗼𝗿 𝗩𝗹𝗮𝗱𝗶𝗺𝗶𝗿𝗲𝘀𝗰𝘂”, alcătuită din prizonieri români de pe frontul de Est cu scopul de a lupta împotriva Germaniei. Divizia a fost constituită din inițiativa lui Stalin, ca parte a armatei române, dar de fapt ca o parte a armatei sovietice, o unealtă de propagandă și de pregătire a instaurării comunismului în România. Considerați de unii eroi, de alții trădători, românii din Divizia „Tudor Vladimirescu” aveau de ales între a fi prizonieri în Gulag sau să treacă de partea Aliaților (crimă de înaltă trădare pe timp de război). La 30 decembrie 1947, militarii Diviziei au participat la lovitura de stat.
  • Pe 15 noiembrie 1976 înceta din viață 𝗝𝗲𝗮𝗻 𝗚𝗮𝗯𝗶𝗻 (n. 1904), unul dintre cei mai mari actori francezi, cu o carieră care s-a întins pe parcursul a şase decenii, însumând peste 90 de filme. Una dintre cele mai populare personaje interpretate a fost inspectorul Maigret, însă a jucat o pleiadă întreagă de roluri: aristocraţi, fermieri, gangsteri şi manageri. A murit de leucemie în Spitalul American din Paris, la vârsta de 72 de ani. Ceremonia de înhumare s-a desfăşurat cu onoruri militare, iar cenuşa sa a fost aruncată în mare dintr-o navă militară.
    În colecțiile Bibliotecii Județene „V. Voiculescu” găsiți volumul „Jean Gabin”, de Silvia Cinca.
  • Tot astăzi se împlinesc 34 de ani de la data la care (15 noiembrie 1987) 𝗶𝘇𝗯𝘂𝗰𝗻𝗲𝗮 𝗿𝗲𝘃𝗼𝗹𝘁𝗮 𝗺𝘂𝗻𝗰𝗶𝘁𝗼𝗿𝗲𝗮𝘀𝗰𝗮̆ 𝗮𝗻𝘁𝗶𝗰𝗼𝗺𝘂𝗻𝗶𝘀𝘁𝗮̆ 𝗱𝗲 𝗹𝗮 𝗕𝗿𝗮𝘀̧𝗼𝘃. A fost primul protest politic de masă din istoria comunistă a României. Muncitori şi locuitori din Braşov au protestat împotriva condiţiilor grele de muncă şi viaţă. De fapt, a fost o revoltă împotriva regimului comunist, a dictaturii. Revolta s-a declanşat la Întreprinderea de Autocamioane Braşov, printr-o grevă începută în noaptea de 14 noiembrie la schimbul 3 şi continuată a doua zi dimineaţa cu un marş până în centrul oraşului, în faţa Consiliului judeţean al PCR. A urmat intervenția brutală a trupelor speciale de securitate, arestări și torturarea celor ce au participat la marș.

 

 

 

Intră in comunitatea BuzăuMedia! Află în timp real când publicăm un articol nou pe site, direct de pe Facebook și YouTube.

Urmărește-ne pe Facebook

Urmărește-ne pe YouTube

S-AR PUTEA SĂ TE INTERESEZE:

BuzăuMedia utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe site-ul nostru. Apăsând "DA, ACCEPT" accepţi utilizarea modulelor cookie. Prin continuarea navigării pe site-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie. DA, ACCEPT Mai mult