fbpx

Ziua de 15 octombrie în istorie

Biblioteca Judeţeană „V. Voiculescu” Buzău

𝐒𝐚̆ 𝐧𝐞 𝐚𝐦𝐢𝐧𝐭𝐢𝐦 𝐝𝐞…

  • În urmă cu 177 de ani, pe 15 octombrie 1844, se năștea, la Weimar, Germania, 𝐅𝐫𝐢𝐞𝐝𝐫𝐢𝐜𝐡 𝐍𝐢𝐞𝐭𝐳𝐬𝐜𝐡𝐞 (d. 1900), unul dintre cei mai importanți filosofi europeni al secolului al XIX-lea, care a exercitat o influență remarcabilă, adesea controversată, asupra gândirii filosofice a generațiilor ce i-au urmat. A studiat filosofia la Universitatea din Leipzig, unde s-a remarcat ca student sclipitor. La numai 24 de ani este numit profesor de filologie clasică la Universitatea din Basel. Din cauza unei maladii psihosomatice recurente, Nietzsche este nevoit să abandoneze catedra, după care, timp de zece ani, încearcă să-şi recupereze sănătatea în staţiuni balneare din Elveţia, Italia şi Franţa. În ianuarie 1889 suferă un colaps mintal, în urma căruia nu avea să-şi mai revină complet niciodată. Până 1897 este îngrijit de mama sa, apoi, până în ziua morţii, 25 august 1900, se află sub îngrijirea surorii sale, Elisabeth.
    În colecțiile Bibliotecii Județene „V. Voiculescu” Buzău găsiți mai multe volume semnate de marele filosof („Aşa grăit-a Zarathustra”, „Die Geburt der Tragödie”, „Cazul Wagner”, „Aforisme”, Ştiinţa voioasă”, „Genealogia moralei”, „Amurgul idolilor”, „Poezii” etc.) și cărți cu caraceter monografic: „Friedrich Nietzsche”, de Josef Hofmiller, și „Friedrich Nietzsche – Un luptător împotriva epocii sale”, de Rudolf Steiner.
  • Tot într-o zi de 15 octombrie, dar în 1874, se năștea, la Campulung Muscel, medicul 𝐂𝐨𝐧𝐬𝐭𝐚𝐧𝐭𝐢𝐧 𝐈. 𝐏𝐚𝐫𝐡𝐨𝐧 (d. 1969), întemeietorul şcolii româneşti de endocrinologie; unul dintre protagoniştii endocrinologiei mondiale. A lucrat atât ca medic (fiind, printre altele, director al spitalului Socola din Iași, al Institutului pentru bolile nervoase, mintale și endocrinologice din București, al Institutului de Endocrinologie și al Institutului de Geriatrie, cât și ca profesor universitar de neurologie și psihiatrie la Facultatea de Medicină din Iași și de clinică endocrinologică la Facultatea de Medicină din București. Simpatizant al ideologiei socialiste, a devenit membru al PCR în 1921, iar după venirea comuniștilor la putere, a fost membru al Marii Adunări Naționale și președinte al prezidiului acesteia.
    În colecțiile bibliotecii noastre se găsesc lucrările lui Constantin Parhon, „Directive Generale cu privire la examenul bolnavului în neurologie, psihiatrie şi endocrinologie” și „Opere alese”, alături de cartea „Constantin I. Parhon”, de Constanţa Parhon-Ştefănescu.
  • Pe 15 octombrie 1908, se năștea, la Corabia, 𝐚𝐜𝐭𝐫𝐢𝐭̧𝐚 𝐫𝐨𝐦𝐚̂𝐧𝐜𝐚̆ 𝐏𝐨𝐥𝐚 𝐈𝐥𝐥𝐞́𝐫𝐲 (Paula Iliescu, d. 1993), stabilită în Statele Unite ale Americii și considerată „𝐜𝐞𝐚 𝐦𝐚𝐢 𝐬𝐞𝐱𝐲 𝐚𝐜𝐭𝐫𝐢𝐭̦𝐚̆ 𝐝𝐢𝐧 𝐞𝐫𝐚 𝐟𝐢𝐥𝐦𝐞𝐥𝐨𝐫 𝐦𝐮𝐭𝐞”. În anii ’20 joacă în cateva filme turnate la Paris, însă succesul vine odată cu filmul „Paramount on Parade”, unde joacă în rol principal alături de Ion Iancovescu. Din acest moment i se deschid porțile Hollywood-ului, devenind una dintre primele sex symbol-uri ale cinematografiei americane. Se retrage din cinematografie în anul 1938. Se căsătorește cu Charles H. Greiner pe care îl cunoscuse prin intermediul iubitului său de la acea dată, nimeni altul decât Constantin Brâncuși.
  • Tot într-o zi de 15 octombrie, dar în 1917, era împuşcată mortal dansatoarea şi curtezana 𝐌𝐚𝐭𝐚 𝐇𝐚𝐫𝐢 (n. 1876), acuzată de spionaj în favoarea Germaniei. Margaretha Geertruida Zelle, cunoscută sub numele de scenă Mata Hari, a fost o cunoscută dansatoare exotică olandeză, dar istoria o consemnează ca fiind 𝐜𝐞𝐚 𝐦𝐚𝐢 𝐦𝐚𝐫𝐞 𝐬𝐩𝐢𝐨𝐚𝐧𝐚̆ 𝐚 𝐭𝐢𝐦𝐩𝐮𝐫𝐢𝐥𝐨𝐫. A făcut-o ca dublu agent secret, atât în serviciul Franţei, cât şi al Germaniei, în timpul Primului Război Mondial. După un mariaj nefericit început la 18 ani, se hotărăște să devină dansatoare la Paris. După niște ani, va mărturisi unui prieten bun, pictorului Piet van der Hem: „Nu am știut să dansez cum trebuie niciodată. Oamenii veneau pentru că eram prima femeie care avusese îndrăzneala să se arate goală în public”. Regina unei Belle Époque care a fascinat ani de-a rândul, Mata Hari a trăit în epoca rochiilor elegante, cu decolteuri generoase, unde se respecta triada: joben, melon, chipiu. A fost executată pe de un pluton format din 12 soldaţi. La execuţie a luat parte şi Henry Weles, corespondentul International News Service, care în cronica pe care a scris-o menţionează că Mata Hari a refuzat să poarte banderola neagră la ochi. Acesta a povestit că purta o haină lungă de catifea, de sub care se vedeau ciorapii negri fini şi pantofii eleganţi cu toc.ÂGăsiți în colecțiile bibliotecii noastre volumele „Mata Hari”, de Sam Waagenaar, „Mata Hari: femeia fatală”, de Pat Shipman, alături de filmul „Mata Hari” din 1932 și documentarul cu același nume din colecția „Personalităţi care au marcat istoria lumii”.
  • Tot astăzi se împlinesc 99 de ani de la data de 15 octombrie 1922, când 𝐚𝐮 𝐟𝐨𝐬𝐭 𝐢̂𝐧𝐜𝐨𝐫𝐨𝐧𝐚𝐭̧𝐢, 𝐥𝐚 𝐀𝐥𝐛𝐚 𝐈𝐮𝐥𝐢𝐚, 𝐫𝐞𝐠𝐞𝐥𝐞 𝐅𝐞𝐫𝐝𝐢𝐧𝐚𝐧𝐝 𝐈̂𝐧𝐭𝐫𝐞𝐠𝐢𝐭𝐨𝐫𝐮𝐥 𝐬̧𝐢 𝐑𝐞𝐠𝐢𝐧𝐚 𝐌𝐚𝐫𝐢𝐚 𝐝𝐫𝐞𝐩𝐭 𝐬𝐮𝐯𝐞𝐫𝐚𝐧𝐢 𝐚𝐢 𝐑𝐨𝐦𝐚̂𝐧𝐢𝐞𝐢 𝐌𝐚𝐫𝐢. Cei doi deveniseră rege şi regină în octombrie 1916, când s-a stins regele Carol I.
  • În urmă cu doi ani, pe 15 octombrie 2019, înceta din viață actrița 𝐓𝐚𝐦𝐚𝐫𝐚 𝐁𝐮𝐜𝐢𝐮𝐜𝐞𝐚𝐧𝐮 (n. 1929). Pentru rolurile de succes pe care le-a interpretat de-a lungul importantei sale cariere artistice, a fost supranumită „Doamna comediei româneşti”, lăsând în urmă momente memorabile de cultură profundă care i-au adus dragostea necondiţionată a publicului. A realizat peste 1.500 de roluri memorabile în teatru dramatic, teatru de revistă, operetă, televiziune şi film, printre care se numără cel al Anetei Duduleanu din „Cuibul de viespi”, în regia lui Horea Popescu, Chiriţa din „Chiriţa în provincie”, în regia lui Alexandru Dabija, Isoscel din „Liceenii”, în regia lui Nicolae Corjos.
    La secția Multimedia a Bibliotecii Județene „V. Voiculescu” găsiți mai multe filme cu marea actriță: „Cuibul de viespi”, „Extemporal la dirigenție”, seria „Liceenii”, „Nunta mută” și „Sfântul Mitică Blajinul”.
  • Ziua de 15 octombrie marchează la nivel mondial Ziua Internaţională a Nevăzătorilor (denumită şi „Ziua bastonului alb”), Ziua Mondială a Femeii din Mediul Rural și Ziua Mondială a Spălatului pe Mâini.

 

Intră in comunitatea BuzăuMedia! Află în timp real când publicăm un articol nou pe site, direct de pe Facebook și YouTube.

Urmărește-ne pe Facebook

Urmărește-ne pe YouTube

S-AR PUTEA SĂ TE INTERESEZE:

BuzăuMedia utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe site-ul nostru. Apăsând "DA, ACCEPT" accepţi utilizarea modulelor cookie. Prin continuarea navigării pe site-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie. DA, ACCEPT Mai mult