fbpx

Ziua de 20 decembrie în istorie

Biblioteca Judeţeană „Vasile Voiculescu” Buzău:

𝐒𝐚̆ 𝐧𝐞 𝐚𝐦𝐢𝐧𝐭𝐢𝐦 𝐝𝐞…

  • Pe 20 decembrie 1808 se năștea la Mişkolţ, în Ungaria, în familia unor negustori aromâni, 𝗔𝗻𝗱𝗿𝗲𝗶 𝗦̦𝗮𝗴𝘂𝗻𝗮 (d. 1873), mitropolit ortodox al românilor din Ardeal. A fost primul preşedinte al „Asociaţiunii Transilvane pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român”, a întemeiat ziarul „Telegraful Român, gazetă politică industrială, comercială şi literară” și a prezentat în mai multe rânduri memorii către împărat, cu doleanţele naţiunii române. După 1860 a fost membru în Senatul imperial din Viena, în perioada 1863-1865 a fost deputat în Dieta Transilvaniei, copreşedinte al Conferinţei naţionale-politice a românilor de la Sibiu (1861) şi al Congresului naţional al românilor de la Alba lulia (1863). După crearea statului dualist austro-ungar (1867), a fost mentorul direcţiei „activismului” în viaţa politică a românilor transilvăneni, îndrumător şi sprijinitor al preoţimii şi al credincioşilor.Andrei Saguna a contribuit decisiv la renaşterea vieţii naţionale, politice, culturale şi spirituale a românilor transilvaneni, iar din 2011, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a decis ca mitropolitul să fie canonizat; îl prăznuim la data de 30 noiembrie.
    În colecțiile Bibliotecii Județene „V. Voiculescu” Buzău găsiți volumele „Mitropoliţi ai Ardealului: Andrei Şaguna”, de Voichiţa Bitu și Bog Andriescu; și „Mitropolitul Andrei Şaguna – Un neostoit antemergător întru propăşirea neamului”, de Virgiliu Teodorescu.
  •  

    Cu 209 ani în urmă, pe 20 decembrie 1812, 𝗮𝗽𝗮̆𝗿𝗲𝗮 𝗽𝗿𝗶𝗺𝘂𝗹 𝘃𝗼𝗹𝘂𝗺 𝗱𝗶𝗻 𝗰𝗼𝗹𝗲𝗰𝘁̧𝗶𝗮 𝗱𝗲 𝗯𝗮𝘀𝗺𝗲 𝗰𝘂𝗹𝗲𝘀𝗲 𝗱𝗲 𝗳𝗿𝗮𝘁̧𝗶𝗶 𝗝𝗮𝗰𝗼𝗯 𝘀̧𝗶 𝗪𝗶𝗹𝗵𝗲𝗹𝗺 𝗚𝗿𝗶𝗺𝗺: „𝗞𝗶𝗻𝗱𝗲𝗿 𝘂𝗻𝗱 𝗛𝗮𝘂𝘀𝗺𝗮̈𝗿𝗰𝗵𝗲𝗻”. De atunci, poveştile fraţilor Grimm au fost traduse în peste 170 de limbi, iar din 2005, prima ediţie, care se află la Kassel, în centrul Germaniei, face parte din patrimoniul cultural al umanităţii.
    În colecțiile bibliotecii noastre găsiți volumul „Basme” de Frații Grimm, „Cele mai frumoase poveşti de Fraţii Grimm”, de Jeanne Moineau și filmul „Frații Grimm”.

  •  

    Pe 20 decembrie 1879 se năștea la București celebrul om politic 𝗜. 𝗚. 𝗗𝘂𝗰𝗮, unul dintre oamenii de stat care au marcat decisiv România în prima parte a perioadei interbelice. Școlit în tainele partidului de Ionel Brătianu, liberalul I. G. Duca avea să îi calce pe urme cu brio, dar într-o notă diferită, influențând nu numai destinul țării, prin deciziile luate ca ministru și, pentru scurt timp, ca șef al Consiliului de Miniștri, ci și pe cel al PNL. A fost unul dintre marii teoreticieni ai doctrinei PNL și al modului în care ar trebui să se facă politică. Totodată, a fost unul dintre marii publiciști ai vremii, mărturie fiind analizele lui din publicații precum „Universul”, „Viața Românească” și „Viitorul”, al cărui director a fost mai târziu. În calitate de ministru al Instrucțiunii și Cultelor va încerca să continue munca lui Spiru Haret, cu care colaborase anterior, pentru consolidarea învățământului românesc: a crescut numărul școlilor primare de la sate și al școlilor normale și seminariilor de la orașe. În cei patru ani de mandat ca ministru de Externe, liberalul s-a concentrat pe întărirea relațiilor internaționale ale țării noastre și a alianțelor cu țările vecine, precum Mica înțelegere, creată de România, Cehoslovacia și Regatul Sârbo-Croato-Sloven (Iugoslavia) între 1920 – 1921 cu scopul de a opri revizionismul Ungariei care voia redobândirea Transilvaniei, teritoriul românesc revenit la patria-mamă prin unirea din 1918. Problema Banatului pe care Ion I. C. Brătianu nu reușise să o rezolve la conferința de Pace de la Paris, unde a obținut recunoașterea Marii Uniri, va fi soluționată de Duca. A fost asasinat în 29 decembrie 1933 pe peronul gării din Sinaia de către un grup ce va fi numit ulterior „Nicadorii”, alcătuit din legionarii Nicolae Constantinescu, Ion Caranica şi Doru Belimace.
    În colecțiile bibliotecii noastre găsiți volumele „Memorii” și „Lumea la început de veac”, de I. G. Duca.

  •  

    Tot într-o zi de 20 decembrie, dar în anul 1968, înceta din viață scriitorul 𝗝𝗼𝗵𝗻 𝗦𝘁𝗲𝗶𝗻𝗯𝗲𝗰𝗸, considerat unul dintre cei mai mari scriitori americani. De la culegător de fructe, lucrător de fermă, zugrav, muncitor în construcţii, laborant chimist sau gazetar, corespondent de război în Europa pentru „New York Herald Tribune”, John Steinbeck le-a încercat pe toate. A pribegit din loc în loc, a cunoscut oameni de toate felurile, de unde și-a atras titulatura „un vagabond cu Nobel”. Din toată această experienţă s-au născut romanele şi povestirile sale, care i-au adus un Premiu Pulitzer şi un Nobel pentru Literatură (1962). Opera sa, parte a așa-numitului triptic al prozatoarelor americane din secolul al XX-lea, este pusă la egalitate cu Hemingway și Faulkner.
    În colecțiile bibliotecii noastre găsiți mai multe romane ale marelui scriitori: „Oameni și șoareci”, „Fructele mâniei”, „Nopţi fără lună”, „La răsărit de Eden”, „Perla”, „Jurnal rusesc” etc.

  •  

    În urmă cu 32 de ani, pe 20 decembrie 1989, la Timişoara 𝗿𝗲𝘃𝗼𝗹𝘂𝘁̧𝗶𝗼𝗻𝗮𝗿𝗶𝗶 𝗲𝗹𝗮𝗯𝗼𝗿𝗮𝘂 𝗼 𝗽𝗿𝗼𝗰𝗹𝗮𝗺𝗮𝘁̧𝗶𝗲 𝗶̂𝗻 𝗰𝗮𝗿𝗲 𝗰𝗲𝗿𝗲𝗮𝘂 𝗱𝗲𝗺𝗶𝘀𝗶𝗮 𝗻𝗲𝗶̂𝗻𝘁𝗮̂𝗿𝘇𝗶𝗮𝘁𝗮̆ 𝗮 𝗽𝗿𝗲𝘀̦𝗲𝗱𝗶𝗻𝘁𝗲𝗹𝘂𝗶 𝗡𝗶𝗰𝗼𝗹𝗮𝗲 𝗖𝗲𝗮𝘂𝘀̧𝗲𝘀𝗰𝘂, 𝗼𝗿𝗴𝗮𝗻𝗶𝘇𝗮𝗿𝗲𝗮 𝗮𝗹𝗲𝗴𝗲𝗿𝗶𝗹𝗼𝗿 𝗹𝗶𝗯𝗲𝗿𝗲, 𝗱𝗿𝗲𝗽𝘁𝘂𝗿𝗶 𝗱𝗲𝗺𝗼𝗰𝗿𝗮𝘁𝗶𝗰𝗲. În această zi izbucnea greva generală în toate fabricile timișorene, iar Timișoara a fost declarat „primul oraș liber de comunism al Romaniei” de către Frontului Democrat Român. Întors în ţară din Iran, Nicolae Ceauşescu emite un decret prezidenţial pentru constituirea stării de necesitate pe teritoriul judeţului Timiş.

  • Pe 20 decembrie 1997 avea loc 𝗽𝗿𝗲𝗺𝗶𝗲𝗿𝗮 𝗳𝗶𝗹𝗺𝘂𝗹𝘂𝗶 „𝗟𝗮 𝘃𝗶𝘁𝗮 𝗲́ 𝗯𝗲𝗹𝗹𝗮”, în regia lui Roberto Benigni, considerat unul dintre cele mai emoționante filme din istoria cinematografiei. Povestea familiei deportate într-un lagăr de concentrare nazist și a sacrificiului făcut de tată pentru protejarea fiului avea să cucerească inimile cinefililor de pretutindeni în lume, câștigând și o serie de distincții importante. În egală măsură, creația lui Benigni avea să atragă reproșuri aspre privind abordarea comică și pe alocuri superficială a dramei istorice a Holocaustului. În scurt timp, „La vita è bella” a devenit cel mai de succes film subtitrat lansat în Statele Unite, a fost nominalizat la Palme d’Or, a câștigat Marele Premiu al Juriului la Festivalul de la Cannes, trei Premii Oscar (pentru cel mai bun actor, cel mai bun film străin și cea mai bună coloană sonoră originală) și alte zeci de distincții în cadrul mai multor festivaluri de film, printre care și cel de la Ierusalim.
  •  

    Tot astăzi este 𝘀𝗮̆𝗿𝗯𝗮̆𝘁𝗼𝗮𝗿𝗲𝗮 𝗽𝗼𝗽𝘂𝗹𝗮𝗿𝗮̆ „𝗜𝗴𝗻𝗮𝘁𝘂𝗹”. Obiceiul tăierii porcului din ziua de Ignat își află rădăcinile în tradițiile antichității romane, consideră folcloristul Petru Caraman.

 

Intră in comunitatea BuzăuMedia! Află în timp real când publicăm un articol nou pe site, direct de pe Facebook și YouTube.

Urmărește-ne pe Facebook

Urmărește-ne pe YouTube

S-AR PUTEA SĂ TE INTERESEZE:

BuzăuMedia utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe site-ul nostru. Apăsând "DA, ACCEPT" accepţi utilizarea modulelor cookie. Prin continuarea navigării pe site-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie. DA, ACCEPT Mai mult