fbpx

Ziua de 20 octombrie în istorie

Biblioteca Judeţeană „V. Voiculescu” Buzău

𝐒𝐚̆ 𝐧𝐞 𝐚𝐦𝐢𝐧𝐭𝐢𝐦 𝐝𝐞…

  • Pe 20 octombrie 1872 (conform altor surse, pe 2 noiembrie) se năștea, la București, 𝐂𝐢𝐧𝐜𝐢𝐧𝐚𝐭 𝐏𝐚𝐯𝐞𝐥𝐞𝐬𝐜𝐮 (m. 1934), epigramist, publicist şi dramaturg; primul preşedinte al Societăţii Scriitorilor Români. A fost uneori numit „trubadurul” literaturii române, abordând genuri mai puțin cunoscute, precum epigrama, sonetul ori madrigalul, și fiind recunoscut ca un maestru al improvizației, care „a scris și a risipit”, versurile sale fiind păstrate mai degrabă în memoria populară decât prin intermediul puținelor volume pe care le-a publicat în timpul vieții. Versurile de Cincinat Pavelescu sunt caracterizate de un semn al observatiei fin, de un umor-ironic și de actual. Deși literatura a fost pentru el o preocupare constantă, Cincinat nu a trăit din scris: a urmat cursurile Facultății de Drept și studii doctorale la Sorbona, lucrând ulterior, vreme de 32 de ani, ca magistrat în mai multe orașe din țară.
    În colecțiile Bibliotecii Județene „V. Voiculescu” Buzău găsiți volumul „Epigrame” al lui Cincinat Pavelescu, alături de cărțile „Date noi privind viaţa şi opera lui Cincinat Pavelescu”, de N.I.Simache, și „Cei trei magnifici: Cincinat, Ion şi Mircea Pavelescu”, editată de Uniunea Epigramiştilor din România.
  • Tot într-o zi de 20 octombrie, dar în 1882, se năștea, la Lugoj, actorul american de origine maghiară 𝐁𝐞́𝐥𝐚 𝐋𝐮𝐠𝐨𝐬𝐢 (m. 1956), cel care, în 1927, i-a dat viaţă, pe ecran, contelui Dracula, rol care l-a consacrat. La doar 12 ani, adolescent provenit dintr-o familie înstărită, lasă baltă școala, părăsește căminul părintesc și se apucă de diverse munci ocazionale. Mirajul Timișoarei se dovedește a fi irezistibil. Reușește să dea probe și să urce pe scena teatrului local. Devine actor în Budapesta, unde joacă și în filme, apoi din cauza comuniștilor, emigrează în Viena, unde continuă să apară în filme. În 1921 ajunge la New York și cunoaște celebritatea.
  • Pe 20 octombrie 1924 se năștea, la Vaslui, 𝐕𝐚𝐥𝐞𝐧𝐭𝐢𝐧 𝐒𝐢𝐥𝐯𝐞𝐬𝐭𝐫𝐮 (m. 1996), critic teatral, teatrolog, prozator şi dramaturg. Timp de cinci decenii, Valentin Silvestru a îmbrăţişat cele mai diverse genuri şi modalităţi de exprimare, devenind o personalitate marcantă a vieţii teatrale din ţara noastră, fiind recunoscut ca autoritate în domeniu şi de critica internaţională.
    În colecțiile bibliotecii noastre găsiți mai multe volume semnate Valentin Silvestru, printre care: „Jules Cazaban (monografie)”, „Jurnal de drum al unui critic teatral”, „1000 de ore în Spania”, „Ce mai faci? (proză umoristică)”, „Tufă de Veneţia (schiţe vesele)”, „Caligrafii pe cortină – cinci glose critice” etc.
  • Tot într-o zi de 20 octombrie, în 1933, se năștea, în Adjud, actorul 𝐈𝐨𝐧 𝐃𝐢𝐜𝐡𝐢𝐬𝐞𝐚𝐧𝐮 (m. 2021). S-a remarcat inițial pe scena Teatrului Nottara. Au urmat filme cu zecile. Rolul din cunoscutul serial românesc „Toate pânzele sus” rămâne un reper pentru cariera sa. Cunoscute sunt și rolurile din ”Tunelul”, ”Titanic Vals”, ”Pistruiatul” sau ”Revanșa”. De-a lungul timpului, actorul și-a construit și o reputație de Don Juan. Povestea de dragoste cu Sara Montiel a făcut înconjurul lumii. Fermecătoarea actriță care s-a iubit și cu scriitorul Ernest Hemingway, dar și cu rebelul James Dean îi spunea lui Dichiseanu – John Dicksen.
    Alături de mai multe filme în care a jucat cunoscutul actor, în colecțiile Bibliotecii „V. Voiculescu”, găsiți cartea „Am fost rivalul regelui. Povestea mea de iubire cu Sara Montiel”, semnată chiar de Ion Dichiseanu.
  • Pe 20 octombrie 1937 se năștea, în București, 𝐕𝐥𝐚𝐝 𝐆𝐞𝐨𝐫𝐠𝐞𝐬𝐜𝐮 (m. 1988), „istoricul eliminat de Securitate”. A fost un prestigios istoric şi disident, cu o bogată istorie de conflicte cu Securitatea. Începând cu anul 1974, când se afla încă în ţară, Securitatea l-a hărţuit pentru criticile aduse regimului Ceauşescu. În 1977 a fost acuzat de trădare şi arestat pentru scrierile sale anti-ceauşiste pe care le-a trimis în străinătate prin intermediul Ambasadei SUA de la Bucureşti. Graţie interesului pe care guvernul american l-a manifestat în legătură cu acest caz, Vlad a primit permisiunea de a pleca în Statele Unite, unde a primit azil politic. A devenit colaborator al Radio Europa Liberă, director asociat al departamentului românesc, apoi director plin. La fel ca și alți șefi ai secției române, Vlad Georgescu s-a îmbolnăvit și a murit de un cancer galopant, existând indicii puternice că ar fi fost iradiat sau intoxicat cu o substanță radioactivă. Rămâne o lucrare de referință a științei istorice românești monografia sa „Istoria Românilor” (pe care o găsiți și în colecțiile noastre, alături de alte lucrări, precum „Politică şi istorie – cazul comuniştilor români: 1944-1977”).
  • În urmă cu 16 ani, pe 20 octombrie 2005, rămăşiţele pământeşti ale gazetarului buzoian 𝐏𝐚𝐦𝐟𝐢𝐥 𝐒̧𝐞𝐢𝐜𝐚𝐫𝐮 erau depuse în pronaosul Mânăstirii „Sfânta Ana” din Orşova, pe care acesta a ctitorit-o în perioada interbelică în semn de mulţumire că acolo a scăpat cu viaţă după ce fusese îngropat de viu, pe front, în urma unei explozii de obuz. Mort în exil, în 1980, după ce fusese condamnat la moarte și apoi grațiat de comuniști în România, Șeicaru a fost înmormântat în Germania, osemintele sale fiind aduse în țară în 1991.
    Fondul documentar „Pamfil Șeicaru” al bibliotecii noastre conține mai multe volume dedicate marelui gazetar. În plus, recent am achiziționat mai multe documente și obiecte personale importante ale acestuia: scrisori, pașapoarte, ziare, fotografii, portmoneu, cărți de vizită, ștampile etc.

 

Intră in comunitatea BuzăuMedia! Află în timp real când publicăm un articol nou pe site, direct de pe Facebook și YouTube.

Urmărește-ne pe Facebook

Urmărește-ne pe YouTube

S-AR PUTEA SĂ TE INTERESEZE:

BuzăuMedia utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe site-ul nostru. Apăsând "DA, ACCEPT" accepţi utilizarea modulelor cookie. Prin continuarea navigării pe site-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie. DA, ACCEPT Mai mult