fbpx

Ziua de 21 octombrie în istorie

Biblioteca Judeţeană „V. Voiculescu” Buzău

𝐒𝐚̆ 𝐧𝐞 𝐚𝐦𝐢𝐧𝐭𝐢𝐦 𝐝𝐞…

  • Pe 21 octombrie 1520 navigatorul portughez 𝑭𝒆𝒓𝒏𝒂𝒏𝒅𝒐 𝑴𝒂𝒈𝒆𝒍𝒍𝒂𝒏 descoperea strâmtoarea care îi poartă şi astăzi numele.
    În colecțiile Bibliotecii Județene „V. Voiculescu” Buzău găsiți volumele „Fernando Magellan, primul explorator care a traversat Oceanul Pacific”, de Javier Alonso López și Wuji House, și „Magellan”, de Ştefan Zweig.
  •  

    Tot într-o zi de 21 octombrie, dar în 1833, se năștea, în Stockholm, 𝑨𝒍𝒇𝒓𝒆𝒅 𝑵𝒐𝒃𝒆𝒍 (m. 1896), chimist, inventatorul și industriaș suedez. Printre altele, el a inventat dinamita, cauciucul sintetic, pielea artificială și mătasea sintetică, și a întemeiat fundația ce oferă anual faimoasele Premii Nobel. După întâlnirea cu chimistul italian Ascanio Sobrero, care inventase nitroglicerina, Alfred devine interesat de posibilitatea folosirii ei în construcţii şi începe să lucreze la elaborarea unor metode de controlare a exploziei. Experimentele sale duc la moartea fratelui său. La scurt timp avea să demonstreze că prin amestecarea nitroglicerinei cu cuarţ se formează o pastă care putea fi modelată în diferite forme şi dimensiuni. Astfel, în anul 1867 acesta își brevetează invenția sub denumirea de „dinamită”, iar pentru declanşarea exploziei brevetează o altă invenție, un detonator bazat pe aprinderea unui fitil. Ca urmare a succesului înfloritor al afacerii, Alfred și-a deschis fabrici și laboratoare în peste 20 de țări. Conform istoricilor, evenimentul care a stat la baza creării Premiilor Nobel de astăzi a fost tot unul tragic: decesul fratelui său Ludvig, în anul 1888. Un jurnal franţuzesc de scandal a publicat, din greşeală, un necrolog din care reieşea că cel care murise era Alfred Nobel, pe care publicaţia îl condamna pentru invenţiile sale, numindu-l „Negustorul morţii”.Ca urmare, marele inventator avea să anunţe public crearea premiului care-i va purta numele precum şi conţinutul testamentului său, care menţiona faptul că întreaga sa avere va fi transformată într-un fond de lichidităţi din care, anual, să fie răsplătite mari realizări în ştiinţă, precum şi eforturile făcute de o persoană pentru instalarea păcii pe planetă. Astfel întreaga sa avere – circa 31.225.000 coroane suedeze – aproximativ 250 milioane USD la nivelul actual, a fost alocată decernării acestor premii. Alfred Nobel a murit la 10 decembrie 1896, iar la această dată a rămas fixată, anual, ceremonia decernării prestigioaselor premii care îi poartă numele, începând cu anul 1901.

  •  

    Pe 21 octombrie 1891 se năștea, la Brăila, 𝑷𝒆𝒓𝒑𝒆𝒔𝒔𝒊𝒄𝒊𝒖𝒔 (Dumitru S. Panaitescu), istoric şi critic literar, poet, primul editor al operei integrale a lui Mihai Eminescu. Perpessicius s-a dedicat, începând din 1933, celor 15.000 de pagini ale manuscriselor lui Mihai Eminescu, rezultând ediţia critică a operei poetului („Opere”, I-VI, 1939-1963). Celor şase volume monumentale le-a anexat un imens material, reprezentând note şi variante, adnotări. Pentru editarea operei poetice eminesciene a primit, în 1954, Premiul de Stat. Se spune că pseudonimul pe care și l-a ales provine de la un episod nefericit petrecut pe front. Grav rănit la mâna dreaptă, cea cu care scria, este tratat de un un medic francez care îi salvează mâna de la amputare, prin rezecția cotului. După lăsarea la vatră, începe o extraordinară bătălie cu sine însuși, învățând să țină stiloul și să caligrafieze cu mâna stângă. Tot atunci își alege și pseudonimul cu care este cunoscut, Perpessicius, care, în limba latină, înseamnă „cel care îndură suferința”.
    În colecțiile bibliotecii noastre, pe lângă lucrările marelui critic (colecția „Eminesciana”, „Lecturi intermitente”, „Menţiuni de istoriografie literară şi folclor”, Patru clasici: Eminescu, M. Sadoveanu, Liviu Rebreanu, Camil Petrescu” etc), găsiți cartea „Perpessicius”, de Teodor Vârgolici.

  •  

    Tot într-o zi de 21 octombrie, dar în 1996, înceta din viață 𝑶𝒍𝒆𝒈 𝑫𝒂𝒏𝒐𝒗𝒔𝒌𝒊 (n. 1917), balerin şi coregraf român, întemeietorul şcolii româneşti de balet modern, fondatorul şi directorul primului teatru de balet din România. Oleg a apărut pe toate marile scene ale lumii, precum Teatrul Balșoi, Opera din Milano sau Metropolitan New York, iar sub conducerea sa baletul românesc s-a bucurat de succese și recunoaștere fără precedent în străinătate. A avut privilegiul să colaboreze cu mari artiști ai vremii precum Josephinne Backer sau Boris Kneazev – pedagog care formase și iluștrii dansatori ai Operei de la Paris. Celebrul Robert Helpmann l-a invitat să monteze la Londra „Lacul lebedelor” – capodopera sa fiind printre cele mai bune montări cunoscute.
    În colecțiile bibliotecii noastre găsiți volumele „Oleg Danovski: omul, artistul, legenda”, de Doina Jela și „Dirijorul de lebede. Întâlniri cu Oleg Danovski”, de Marian Constantinescu.

     

 

Intră in comunitatea BuzăuMedia! Află în timp real când publicăm un articol nou pe site, direct de pe Facebook și YouTube.

Urmărește-ne pe Facebook

Urmărește-ne pe YouTube

S-AR PUTEA SĂ TE INTERESEZE:

BuzăuMedia utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe site-ul nostru. Apăsând "DA, ACCEPT" accepţi utilizarea modulelor cookie. Prin continuarea navigării pe site-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie. DA, ACCEPT Mai mult