fbpx

Ziua de 5 octombrie în istorie

Biblioteca Judeţeană „V. Voiculescu” Buzău

𝐒𝐚̆ 𝐧𝐞 𝐚𝐦𝐢𝐧𝐭𝐢𝐦 𝐝𝐞…

  • Acum 439 de ani (1582) 𝗣𝗮𝗽𝗮 𝗚𝗿𝗶𝗴𝗼𝗿𝗲 𝗮𝗹 𝗫𝗜𝗜–𝗹𝗲𝗮 𝗮 𝗶𝗻𝘁𝗿𝗼𝗱𝘂𝘀 𝘂𝗻 𝗻𝗼𝘂 𝘀𝗶𝘀𝘁𝗲𝗺 𝗱𝗲 𝗰𝗮𝗹𝗰𝘂𝗹𝗮𝗿𝗲 𝗮 𝘁𝗶𝗺𝗽𝘂𝗹𝘂𝗶, 𝗶̂𝗻𝗹𝗼𝗰𝘂𝗶𝗻𝗱 𝗖𝗮𝗹𝗲𝗻𝗱𝗮𝗿𝘂𝗹 𝗶𝘂𝗹𝗶𝗮𝗻 𝗰𝘂 𝗰𝗲𝗹 𝗴𝗿𝗲𝗴𝗼𝗿𝗶𝗮𝗻, punând de acord anul ecleziastic cu anul astronomic. Ziua de 5 octombrie a anului 1582 a fost socotită 15 octombrie 1582. Noul calendar a fost adoptat de România în anul 1919, când 1 aprilie a devenit 14 aprilie.
  • Pe 5 octombrie 1864, se năștea, la Besançon, Franța, 𝗟𝗼𝘂𝗶𝘀 𝗝𝗲𝗮𝗻 𝗟𝘂𝗺𝗶𝗲̀𝗿𝗲 (m. 1948), inventator şi producător de filme francez. Împreună cu fratele său, Auguste (1862-1954), a brevetat, în 1895, „cinematograful Lumière – un aparat servind la obţinerea şi vizionarea probelor cronofotografice”, de fapt, primul aparat de filmat şi primul aparat de proiecţie cinematografică.
  • Tot astăzi se împlinesc 59 de ani (1962) de când celebra replică „Numele meu e Bond. James Bond” se auzea pentru prima oară într-o sală de cinema, la 𝗽𝗿𝗲𝗺𝗶𝗲𝗿𝗮 𝗽𝗿𝗶𝗺𝘂𝗹𝘂𝗶 𝗳𝗶𝗹𝗺 𝗱𝗶𝗻 𝘀𝗲𝗿𝗶𝗮 „𝗝𝗮𝗺𝗲𝘀 𝗕𝗼𝗻𝗱” – „𝗝𝗮𝗺𝗲𝘀 𝗕𝗼𝗻𝗱 𝗗𝗿. 𝗡𝗼”. Premiera a avut loc în Anglia, din distribuţie făcând parte Sean Connery şi Ursula Andress, în regia lui Terence Young. Franciza James Bond, cea mai longevivă din istoria cinematografiei, a ajuns anul acesta la cel de al 25-lea film cu pelicula „No Time to Die” (încasări de 5 milioane de lire sterline în prima zi, pe marile ecranele britanice şi irlandeze).
    În colecțiile Bibliotecii Județene „V. Voiculescu” găsiți mai multe volume din seria 007: „James Bond – Dragi sărutări din Rusia”, „Diamantele sunt eterne”, „Casino Royale”, „Spionul care m-a iubit”, „Bărbatul cu pistolul de aur” etc.
  • Pe 5 octombrie 1902 (potrivit altor surse, pe 7 octombrie) se năștea, la Salcia, Teleorman, 𝗭𝗮𝗵𝗮𝗿𝗶𝗮 𝗦𝘁𝗮𝗻𝗰𝘂 (m. 1974). Poet, prozator, romancier şi ziarist, director al Teatrului Naţional Bucureşti pentru o perioadă de mai bine de douăzeci de ani, Stancu a fost și continuă să fie controversat din cauza atitudinii politice reflectate în parte din literatura sa. Academician, laureat al Premiului Herder și președinte al Uniunii Scriitorilor din România, a fost strâns legat de serviciile secrete, așa cum arată arhivele publicate de Stelian Tănase. În 1942 este trimis în lagăr la Tg. Jiu, pentru a i se cosmetiza dosarul și a i se realiza un nou angajament pentru viitor. Asta în cazul că germanii pierdeau războiul. Nu a stat mult în lagăr, Serviciul de siguranţă considerând că nu e cazul să îl reţină mai mult. Va face mult paradă după 1945 de acest episod, prezentându-se ca un „rezistent antifascist”, „victima a terorii antonesciene” etc. După 1944, a devenit unul din intelectualii şi gazetarii colaboraţionişti, alăturându-se ocupaţiei sovietice şi regimului comunist. În 1965, nu are probleme să se convertească la naţionalismul ceauşist după moartea lui Gheorghiu Dej.
    În colecțiile bibliotecii noastre găsiți mai multe volume semnate Zaharia Stancu, precum: „Desculț”, „Urma”, „La tribu”, „Poeme simple”, „Scrieri” etc., alături de cartea „Revolta fondului neconsumat: cazul Zaharia Stancu”, de Artur Silvestri, lucrare ce urmărește elemente importante ce definesc arta poetică și doctrina literară a lui Zaharia Stancu.

     

 

 

Intră in comunitatea BuzăuMedia! Află în timp real când publicăm un articol nou pe site, direct de pe Facebook și YouTube.

Urmărește-ne pe Facebook

Urmărește-ne pe YouTube

S-AR PUTEA SĂ TE INTERESEZE:

BuzăuMedia utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe site-ul nostru. Apăsând "DA, ACCEPT" accepţi utilizarea modulelor cookie. Prin continuarea navigării pe site-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie. DA, ACCEPT Mai mult