fbpx

Ziua de 7 septembrie în istorie

Biblioteca Judeţeană „V. Voiculescu” Buzău

𝐒𝐚̆ 𝐧𝐞 𝐚𝐦𝐢𝐧𝐭𝐢𝐦 𝐝𝐞…

 

Pe 7 septembrie 1869 𝗥𝗲𝗴𝗲𝗹𝗲 𝗖𝗮𝗿𝗼𝗹 𝗶𝗻𝗮𝘂𝗴𝘂𝗿𝗮 𝗽𝗿𝗶𝗺𝘂𝗹 𝘁𝗿𝗲𝗻 𝗱𝗶𝗻 𝗥𝗼𝗺𝗮̂𝗻𝗶𝗮 𝗰𝗮𝗿𝗲 𝗮𝘃𝗲𝗮 𝘀𝗮̆ 𝗰𝗶𝗿𝗰𝘂𝗹𝗲 𝘀𝗽𝗿𝗲 𝗘𝘂𝗿𝗼𝗽𝗮. Trenul de Onoare „Mihai Bravul” care pleca din Gara Filaret s-a deplasat pe ruta Bucureşti – Giurgiu, a dus oameni de seamă: membri ai guvernului, reprezentanti ai corpului diplomatic, principele Carol şi viitoarea sa soție, principesa Elisabeta. Gara martoră a istoriei nu a apucat să serbeze centenarul. În noiembrie 1960, Gara Filaret a fost dezafectată și transformată în autogară.

Pe 7 septembrie 1910 𝗰𝗵𝗶𝗺𝗶𝘀𝘁𝗮 𝗳𝗿𝗮𝗻𝗰𝗲𝘇𝗮̆ 𝗠𝗮𝗿𝗶𝗲 𝗖𝘂𝗿𝗶𝗲 𝗶𝘇𝗼𝗹𝗮 𝗽𝗿𝗶𝗺𝗮 𝗺𝗼𝘀𝘁𝗿𝗮̆ 𝗽𝘂𝗿𝗮̆ 𝗱𝗲 𝗿𝗮𝗱𝗶𝘂. Pe când cerceta diferite tipuri de minereu, Marie a descoperit unul care emitea o radiație mai puternică decât uraniul pur. În 1901 se descoperise că radiul putea vindeca anumite afecțiuni dermatologice. Deși plină de succese științifice răsunătoare, viața Mariei Curie a fost umbrită și de efectele umilitoare ale discriminării femeii, care încă era predominantă în acea epocă. Mai întâi de toate, nu i s-a permis să efectueze studii superioare în patria natală deoarece era femeie.

Mai multe despre chimista franceză găsiți în colecțiile Bibliotecii Județene „V. Voiculescu” Buzău, în volumele: „Viaţa şi opera savantei Marie Curie”, de Eliza Zamfirescu; „Marie Curie – o viaţă închinată ştiinţei, umanismului şi păcii”, de Eve Curie sau „Marie Curie – Savanta care a câştigat două Premii Nobel”, de Javier Alonso López și Wuji House.

Tot într-o zi de 7 septembrie, dar în anul 1911, poetul francez 𝗚𝘂𝗶𝗹𝗹𝗮𝘂𝗺𝗲 𝗔𝗽𝗼𝗹𝗹𝗶𝗻𝗮𝗶𝗿𝗲 𝗲𝗿𝗮 𝗮𝗿𝗲𝘀𝘁𝗮𝘁 𝘀𝘂𝗯 𝘀𝘂𝘀𝗽𝗶𝗰𝗶𝘂𝗻𝗲𝗮 𝗱𝗲 𝗮 𝗳𝗶 𝗳𝘂𝗿𝗮𝘁 𝘁𝗮𝗯𝗹𝗼𝘂𝗹 𝗠𝗼𝗻𝗮 𝗟𝗶𝘀𝗮. Tot atunci este interogat și Pablo Picasso, dar ambii sunt eliberați din lipsă de dovezi. S-a descoperit că un angajat de la muzeul Luvru, de origine italiană, Vincenzo Perugia, convins că tabloul aparține Italiei, l-a furat purtându-l sub manta la ieșirea din muzeu. A fost descoperit când a încercat să-l vândă unui negustor de opere de artă din Florența. După ce a fost expus în principalele orașe ale Italiei, tabloul revine la Luvru în 1913.

Pe 7 septembrie 1960 se năştea regizorul 𝗡𝗔𝗘 𝗖𝗔𝗥𝗔𝗡𝗙𝗜𝗟. Considerat unul dintre cei mai buni regizori de film ai anilor 90, Nae Caranfil este fiul criticului şi istoricului de film Tudor Caranfil. A absolvit în 1984 cursurile Institutului Național de Artă Teatrală și Cinematografică, și debutează regizoral în 1993 cu „ E pericoloso sporgersi”, peliculă premiată la Festivalurile de film de la Bratislava din același an și Baule 1994 , dar și de către ACIN în 1993. A mai regizat alte filme extrem de apreciate de public și de critica de specialitate: „Asfalt Tango”, „Filantropica”, „Restul e tăcere”, „Closer to the Moon” etc.

O parte dintre aceste filme le găsiți, în format DVD, la secția Multimedia a bibliotecii noastre.

Tot într-o zi de 7 septembrie, dar în 1993, înceta din viaţă scriitorul 𝗘𝗨𝗚𝗘𝗡 𝗕𝗔𝗥𝗕𝗨 (n. 1924). Romancier celebru, pamfletar redutabil, redactor-şef al revistei „Luceafărul“ şi ulterior director al publicaţiei „Săptămâna Culturală a Capitalei“, Barbu a fost laureat al Premiului Herder şi unul dintre cei mai răsfăţaţi scriitori ai regimului comunist. A devenit celebru după ce, în 1957, a publicat romanul „Groapa”, inspirat din copilăria sa petrecută într-o mahala a Bucureştiului. A scris scenariul pentru seria filmelor cu haiducii lui Şaptecai şi cea a filmelor cu Mărgelatu, în care a jucat soţia sa, actriţa Marga Barbu. După 1990, cu bani de la guvernul Roman, a scos revista România Mare și a fondat partidul cu același nume. Nicolae Manolescu l-a acuzat, în 1979, de plagiat, reproducând, în paralel, pagini identice din romanul „Incognito”, volumul al treilea, al lui Barbu şi din cărţile „Vremuri de demult”, respectiv „Tinereţe zbuciumată” de Konstantin Paustovski. Barbu a replicat că romanul-colaj se practică în lume din cele mai vechi timpuri, iar Manolescu să-şi vadă de-ale lui. Eugen Barbu a fost exclus, în septembrie 1990, din Uniunea Scriitorilor.

În colecțiile Bibliotecii Județene „V. Voiculescu” găsiți, pe lângă romanele lui Eugen Barbu, volume precum „Pe ring cu Eugen Barbu”, de Jacob Popper sau „Masca Princepelui : eseu pe marginea romanului lui Eugen Barbu”, de Ada I. Brumaru.

 

 

 

 

Intră in comunitatea BuzăuMedia! Află în timp real când publicăm un articol nou pe site, direct de pe Facebook și YouTube.

Urmărește-ne pe Facebook

Urmărește-ne pe YouTube

S-AR PUTEA SĂ TE INTERESEZE:

BuzăuMedia utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe site-ul nostru. Apăsând "DA, ACCEPT" accepţi utilizarea modulelor cookie. Prin continuarea navigării pe site-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie. DA, ACCEPT Mai mult