Curtea Constituţională a luat în dezbatere o excepţie de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.139 alin.(3) din Codul de procedură penală, coroborate cu cele ale art.11 alin.(1) lit.d) din Legea nr.51/1991 privind securitatea naţională a României.

Art. 139 alin.(3) din Codul de procedură penală prevede: „Înregistrările prevăzute în prezentul capitol, efectuate de părţi sau de alte persoane, constituie mijloace de probă când privesc propriile convorbiri sau comunicări pe care le-au purtat cu terţii. Orice alte înregistrări pot constitui mijloace de probă dacă nu sunt interzise de lege”.

Art. 11 alin.(1) lit.d) din Legea nr.51/1991 stipulează: „(1) Informaţii din domeniul securităţii naţionale pot fi comunicate: […] d) organelor de urmărire penală, când informaţiile privesc săvârşirea unei infracţiuni”.

Cu majoritate de voturi, CCR a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art.139 alin.(3) teza finală din Codul de procedură penală sunt constituţionale „în măsura în care nu privesc înregistrările rezultate ca urmare a efectuării activităţilor specifice culegerii de informaţii care presupun restrângerea exerciţiului unor drepturi sau libertăţi fundamentale ale omului desfăşurate cu respectarea prevederilor legale, autorizate potrivit Legii nr.51/1991”.

Pe de altă parte, CCR a respins, cu unanimitate de voturi, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.11 alin.(1) lit.d) din Legea nr.51/1991 privind securitatea naţională a României, notează Agerpres.