Gen. Constantin Degeratu: Criza imigranților, o operațiune de război

constantin-degeratuDeplasarea unor mase mari de refugiați către Europa pe o rută bine stabilită, la care asistăm în ultima perioadă, este o acțiune de război în spatele căreia s-ar putea afla Rusia, alături de Statul Islamic, este de părere generalul Constantin Degeratu, fost șef al Marelui Stat Major al Armatei Române.

Într-un interviu acordat  Ziare.com, generalul Constantin Degeratu arată că „nu este niciun dubiu că există relații vechi ale serviciilor secrete rusești cu extremismul din Orientul Apropiat” și subliniază faptul că Uniunea Europeană  trebuie să înțeleagă că asistăm la o forma de agresiune împotriva ei, așa că trebuie să reacționeze ca atare.

Totodată, generalul Degeratu afirmă că „cineva” finanțează rețelele de crimă organizată, care sunt folosite pentru deplasarea refugiaților, iar acest cineva „trebuie identificat”.

Cum să ne explicăm amplificarea acestui exod către Uniunea Europeană, în condițiile în care nu s-a întâmplat nimic spectaculos în ultimul timp în statele din care provin refugiații? De ce acum?

Cauzele care ar fi putut genera aceste mase mari de refugiați sunt mai vechi, sunt persistente și destul de complexe, criza siriana fiind una dintre ele, iar acutizarea ei fiind o cauză suplimentară. Se mai adaugă persistența crizei irakiene și criza kurdă din zonă, care este însă o altă problemă. Prin urmare, există cauze obiective.

Însă pare evident că putem observa o anumită artificialitate a fenomenului, care ar trebui să aibă o explicație pe care nu o regăsim în condițiile din statele de origine, unde nu asistăm la o intensificare a războiului.

Eu o pun în legătură cu doua probleme, una fiind și cea mai probabilă (pentru că sunt câteva aspecte care se leagă) – un anume tip de răspuns al Rusiei la sancțiunile Uniunii Europene.

Pe fondul unor fenomene reale, care generează în mod obișnuit refugiați, se pot aplica strategii care să le canalizeze, să le accelereze, să le facă să izbucnească brusc, să creeze astfel de pusee acute. Deci eu cred că aceasta este una dintre formele de acțiune ale Rusiei, pentru că, dupa cum vedeți bine, vara asta lumea a cam uitat de agresiunea rusă în Ucraina.

Daca ai o anumită strategie, ea trebuie să fie însoțită de strategii adiacente. Agresiunea rusă din Ucraina a fost în bună măsură acoperită de intensificarea crizei siriene și acum de această ofensivă a refugiaților către UE. Este o explicație posibilă. Și să spunem că nu vorbesc în totală necunoștință de cauză.

Cel de-al doilea aspect la care mă refeream este legat cu siguranță de o acțiune a Statului Islamic. Odată consolidat pe un anumit teren, este de așteptat să asistăm și la un tip de acțiune la care Europa se poate opune cu greu – trimiterea de fluxuri de refugiați.

Acțiunile Statului Islamic se pot coordona cu acțiunea rusească, nu este niciun dubiu că există relații vechi ale serviciilor secrete rusești cu extremismul din Orientul Apropiat.

O chestiune suplimentară este situația Turciei, care a cam fost presată în ultimii 3-4 ani de mase mari din Siria, și nu doar de acolo, și care are acea problemă complicată, a kurzilor. Or, într-o astfel de situație, cred că și Turcia e posibil să fi lăsat garda mai jos, să fie mai tolerantă cu traversarea teritoriului ei. Turcia nu poate absorbi un numar așa de mare de refugiați pe termen atât de lung, în condițiile în care asupra ei se fac presiuni să adopte o anumită atitudine sau o alta pe problema kurzilor.

Deci ne aflăm în fața unui ghem de probleme destul de complicat, dar care împreună conduc la ideea unui anumit tip de operațiune, pentru că nimeni nu poate spune că cineva ar putea pleca la drum așa, cu un scaun cu rotile, din Afganistan și ajunge la granița macedoneană. Încercați să organizați asta și veți vedea cât este de greu logistic.

Iar dacă priviți structura maselor de refugiați, cea care se vede, o să observați că nu e chiar la întâmplare. Sigur, e naturală, sunt persoane care vor să plece, dar majoritatea e formată din oameni destul de bine hrăniți, destul de bine echipați, poate mai bine îmbrăcați decât un sfert din populația României, oameni care nu par să fie dintre cei mai năpăstuiți de soartă sau care au plecat la drum doar din cauza urgiei războiului.

Refugiații în drum spre Vest

În aceste condiții, care ar trebui să fie reacția Uniunii Europene? Au fost adoptate diverse poziții, de la masarea armatelor la granițe sau înalțarea de garduri la frontiere și până la ridicarea din umeri, în semn de neputință.

Europa trebuie să înțeleagă că este vorba despre o chestiune de război – o agresiune, o formă de acțiune împotriva UE – și trebuie să reacționeze ca atare. Nu ca în fața problemelor obișnuite ale refugiaților, ale migrației, ci ca într-o situație de război.

De aceea, răspunsul trebuie dat în funcție de responsabilitatea pe care guvernele o au față de propriii lor cetățeni, față de cei care plătesc taxe. Primul nivel este cel național, pentru că securitatea este înca o problemă națională în esență, numai economia e comună la nivelul UE, securitatea, deocamdată, e națională.

Prin urmare, statele ar trebui să răspundă ca într-o situație de război – să primească aceste fluxuri de refugiați, să-i cazeze în campusuri de tipul celor de război, să le asigure condiții necesare pentru supraviețuire și să aștepte momentul pentru retrimiterea lor acasă, atunci când încetează condițiile care i-au alungat de acolo. Nu e vorba despre migrație obișnuită. Așa ar trebui să facă fiecare stat al UE, dar trebuie să se înțeleagă lucrurile acestea și să se armonizeze politicile în acest sens.

Pe de alta parte, se remarcă faptul că rutele sunt vizibile, iar acesta este un alt nivel. Ruta Grecia-Macedonia-Serbia-Ungaria este clar că e o rută trasată pe o harta de strategi care au planificat-o din vreme, au construit  și gardul la timpul potrivit.

Față de o astfel de situație ar trebui dat un răspuns. De ce Grecia adoptă acum o astfel de atitudine? Poate din cauza presiunilor făcute asupra ei în domeniul economic? Poate că da, poate că nu, dar cu siguranță rețelele de crimă organizată se pot activa ușor dacă sunt bani puși în discuție. Și cineva a pus bani, iar acest „cineva” trebuie identificat.

În concluzie, tratamentul trebuie să fie ca într-o situație de război. Oamenii aceștia sunt refugiați de război și trebuie tratați ca atare, adică internați în campusuri și organizate condițiile normale de trai, până când sunt trimiși înapoi. Pentru că atâta vreme cât ei cred că vin aici și vor dobândi  în timp scurt dreptul la libera circulație și de a-și căuta loc de muncă, asta reprezintă o atractivitate. Ei cu asta și sunt momiți ca să plece la drum.

Deocamdată România nu este foarte serios și direct afectată de această criză a imigranților, însă ar putea fi. Cum ar trebui să ne pregătim?

Cei care planifică asemenea acțiuni nu pot avea foarte multe opțiuni deodată. E limpede că s-a optat pentru un anumit traseu, pare cel mai scurt, pare „pântecele moale”, vizat încă din Al Doilea Război Mondial, cam aceea era direcția, Morava-Vardar. Dar asta nu scutește România de riscuri și cu siguranța rețelele de criminalitate organizată din România sunt sau pot fi implicate în asemenea acțiuni.

Din câte știu eu, presiunea pe România n-a fost anul acesta foarte mare, cel putin cea înregistrată – undeva în jurul a 800 – 1.000 de oameni. Când ai atâția înregistrați, te poți gândi la de două-trei ori mai mulți în realitate. Însă e foarte posibil să se folosească și ruta asta în momentul în care o altă rută se închide. Când se închide o rută, se vor folosi cele adiacente, iar România se afla pe un traseu posibil.

Dar acesta este doar un fel de avertisment, problema este alta. În situația unei înrăutățiri majore, bruște, a unei erupții de violență în Ucraina, în cazul unei reluări a operațiunilor de acolo, ne putem gândi la milioane de refugiați din Ucraina. Câtă vreme Ucraina mai are speranța că își va menține integritatea sau că și-o va redobândi, mai avem o siguranță în partea aceea.

Pentru România, pericolul mare s-ar putea să fie reluarea agresiunii rusești în Ucraina, caz în care mase mari de refugiați ar putea să ajungă în Europa, de data asta milioane, și atunci ar fi o cu totul alta problemă pentru noi, mult mai complicată, pentru că există multă populație românească dincolo de frontieră.

În concluzie, în situația actuala, trebuie stabilite reguli fundamentale, iar tratamentul imigranților să fie ca pentru o criza de război, la care trebuie dat un răspuns ca atare, cu toate mijloacele.

Sursa: ziare.com

S-AR PUTEA SĂ TE INTERESEZE:

BuzăuMedia utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe site-ul nostru. Apăsând "DA, ACCEPT" accepţi utilizarea modulelor cookie. Prin continuarea navigării pe site-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie. DA, ACCEPT Mai mult