Sfânta Teodora fiind căsătorită și căzând în adulter, în durerea de moarte a vinovăţiei şi remuşcării sale, ea aleargă la o mănăstire spre a afla mila şi iertarea lui Dumnezeu, mărturisindu-se pe faţă tuturor celor de acolo. Însă pentru a nu fi descoperită de soţul ei, cu care nu putea să dea faţă, s-a îmbrăcat în haine bărbăteşti, schimbându-şi numele în Teodor, şi s-a călugărit într-o mânăstire de bărbaţi.
A uimit obștea de monahi cu nevoințele, cu postul și lacrimile de pocăință. O tânără de o moralitate îndoielnica a acuzat, pe nedrept pe „Teodor” că a lăsat-o însărcinată. Monahul nu a încercat să se dezvinovățească primind să plece din mănăstire. Sfânta a petrecut șapte ani într-o pădure pustie, crescând copilul acelei femei. În tot acest timp a biruit prin rugăciune toate ispitele venite din partea diavolului.
După șapte ani, starețul mănăstirii l-a primit înapoi în mănăstire pe monahul „Teodor”. După doi ani el a decedat și abia atunci toți frații au văzut că el era de fapt femeie. Un înger al Domnului i-a descoperit atunci egumenului taina despre Sfânta Teodora. Soțul Sfintei, după înmormântarea acesteia, a ales să viețuiască pusticește în chilia soției lui până la moarte. Sfânta Teodora din Alexandria s-a mutat la Domnul în anul 490.
