Sfântul Ioan Scărarul a viețuit între anii 578-649. A intrat în cinul monahal la vârsta de 16 ani. Sfântul Ioan Scărarul l-a avut ca povățuitor pe Cuviosul Macarie, timp de 19 ani. După moartea părintelui său duhovnicesc, Sfântul Ioan Scărarul s-a retras într-o peșteră, unde a dus o viață aspră vreme de 40 de ani. A fost vreme îndelungată egumen al mănăstirii din Muntele Sinai. El este autorul lucrării „Scara”, carte care ne descrie viața duhovnicească sub forma unei scări cu 30 de trepte care ne duce spre Dumnezeu. „Scara” a fost tradusă în limba română de părintele Dumitru Staniloae și se află cuprinsă în volumul al IX-lea al Filocaliei. Biserica i-a închinat Sfântului Ioan Scărarul a patra duminică din Postul Sfintelor Paști. Sfântul Ioan Scărarul mai este cunoscut sub numele de Ioan Sinaitul, datorită faptului că a fost egumen la Mănăstirea Sinai. Însă, pentru erudiția și cultura sa, este numit și Ioan Scolasticul. Numele de ” Scărarul ” sau Climacus, vine de la principala sa opera, intitulată Scara Paradisului.
