Ministerul Sănătății a stabilit Protocolul național de triaj al pacienților din structurile de primiri urgențe, act normativ care a fost publicat recent în Monitorul Oficial, potrivit lege5.ro. Iată care sunt principalele chestiuni – de interes direct pentru pacienţi – la care Protocolul răspunde.
Ce înseamnă triajul în practica medicală?
Triajul este un sistem de evaluare și clasificare a pacienților care se prezintă în structurile de primire a urgențelor în vederea stabilirii priorității și a nivelului de asistență medicală necesară. Triajul este modalitatea transparentă de prioritizare a accesului pacienților la îngrijiri (investigații, diagnostic, tratament).
De ce necesitatea unui protocol național?
Așteptarea este sau poate deveni cel mai supărător element, pe care anumiți pacienți îl acceptă cu multă greutate, fiind generator de situații conflictuale și dificil de soluționat. Odată ce această așteptare (aleatorie ca durată) se transformă într-un interval de timp limitat, cuantificat și mai ales justificat, treptat și percepția pacienților și familiilor acestora se va modifica în sensul unei acceptări mai facile.
Unde se efectuează triajul?
Elementele definitorii ale acestui spațiu sunt: amplasarea la intrarea în acea parte a instituției care a fost desemnată pentru gestionarea urgențelor, evidența tuturor pacienților, precum și un control strict al accesului către zonele specifice de diagnostic și tratament al tuturor acelor pacienți care se prezintă pentru acordarea asistenței medicale de urgență.
Când se efectuează triajul?
Triajul se face în momentul prezentării pacientului în structura de primire a urgențelor. Se definesc mai jos următorii parametri:
- momentul în care pacientul a intrat în structura de primire a urgențelor – ora preluării (de către asistentul de triaj);
- momentul preluării pacientului în una dintre zonele de tratament – ora primului consult medical.
În cazul prezentării simultane a mai multor pacienți în structura de primire a urgențelor sau în orice altă situație deosebită, asistentul de triaj va solicita sprijinul celui de-al doilea asistent de triaj. Recomandare: Timpul mediu de triaj nu trebuie să fie mai mare de 2 minute pentru un pacient.
Cine efectuează triajul?
În majoritatea situațiilor în care s-a decis aplicarea unui protocol de triaj cu 5 nivele de prioritate, cadrul medical desemnat pentru efectuarea triajului a fost un asistent medical cu pregătire specifică, cu experiență și abilități corespunzătoare. Rolul, abilitățile și responsabilitățile asistentului de triaj:
- – abilitatea de a recunoaște pacientul bolnav versus nonbolnav;
- – abilitatea de a anticipa și a avea planuri de rezolvare pentru diferite situații care pot să apară;
- – abilități interpersonale și de comunicare (soluționarea conflictelor, luarea deciziilor etc.);
- – capacitate de prioritizare excelentă;
- – capacitate de gândire critică;
- – abilități de organizare;
- – flexibilitate, adaptabilitate;
- – capacitate de adaptare la stres;
- – rolul de model;
- – tact;
- – răbdare;
- – cunoașterea regulamentelor.
Asistentul de triaj trebuie să audă nu doar ce relatează pacientul, ci și informațiile primite în același timp de la alte surse.
Algoritmul de triaj
Algoritmul utilizează 4 puncte decizionale pentru a încadra pacienții în unul dintre cele 5 nivele de triaj (figurile 1 și 2). Cele 4 puncte decizionale sunt critice pentru aplicarea corectă a protocolului. Acestea se concretizează în patru întrebări-cheie:
- Pacientul are risc vital?
- Este periculos să aștepte?
- Câte resurse sunt necesare?
- Sunt afectate funcțiile vitale?
Nivelul de triaj cuprinde toți pacienții care prezintă același grad de prioritate în funcție de gravitatea și/sau caracterul acut al patologiei lor și de resursele necesare.
Nivel I – Resuscitare (cod roșu) – Pacientul care necesită acum intervenție salvatoare de viață. Timpul maxim de preluare în zona de tratament: 0 minute
Nivel II – Critic (cod galben) – Pacientul care prezintă o situație cu risc major sau status mental alterat (modificare acută) sau orice durere intensă sau discomfort major. Timpul maxim de preluare în zona de tratament: 15 minute.
Situații cu risc major sunt starea clinică ce se poate deteriora rapid sau necesită tratament imediat; afectarea gravă a stării funcționale sau a structurii unui organ sau a unui segment anatomic; acele situații pentru care „ocupăm și ultimul pat liber”. Durere severă: apreciată clinic sau de către pacient ca fiind mai mare de 7 pe scala analog vizuală a durerii (0-10).
Nivel III – Urgent (cod verde) – Pacientul cu funcții vitale stabile, dar care necesită 2 sau mai multe dintre resursele definite mai jos
- Copilul cu vârsta între 3-36 luni și febră peste 38°C, dar cu stare generală bună
- Sugarul agitat, cu plâns neconsolabil, fără simptomatologie asociată
Timpul maxim de preluare în zona de tratament: 60 de minute.
Înainte de clasificarea pacientului în nivelul III, asistentul de triaj trebuie să determine semnele vitale și să decidă dacă sunt în limite normale pentru vârsta pacientului. Dacă semnele vitale sunt în limite normale, atunci pacientul va fi încadrat la unul dintre nivelurile III, IV sau V, în funcție de numărul de resurse.
Nivel IV – Nonurgent (cod albastru) – Pacientul care prezintă funcții vitale stabile și necesită o singură resursă dintre cele definite anterior (la nivelul III). Timpul maxim de preluare în zona de tratament: 120 de minute
Nivel V – Consult (cod alb) – Pacientul care nu necesită asistență medicală de urgență și niciuna dintre resursele definite mai sus (la nivelul III). Vorbim despre persoane care se prezintă pentru vaccinare; caz social fără acuze clinice; probleme clinico-administrative (certificate medicale, rețete etc.). Timpul maxim de preluare în zona de tratament: 240 de minute.
Reevaluarea pacientului
Se face în cazul în care timpul de preluare în zona de tratament este mai mare de 15 minute sau apar modificări semnificative în starea pacientului, ceea ce presupune reluarea integrală a algoritmului de triaj. Reevaluarea se va efectua la 15 minute pentru pacienții de nivel 3, la 30 de minute pentru cei de nivel 4 și la o oră pentru cei de nivel 5. Pe perioada așteptării, pacientul poate să primească medicație analgetică orală, medicație administrată de către asistentul de triaj la indicația medicului desemnat pentru zona de fast-track. În responsabilitatea asistentului de triaj intră și efectuarea unor intervenții simple ce au ca scop ameliorarea durerii și creșterea confortului pacienților aflați în sala de așteptare. Folosirea dispozitivelor de imobilizare (atele sau eșarfe) atunci când se suspectează o fractură, aplicarea de gheață pe o gleznă traumatizată sau chiar învățarea pacientului să adopte o poziție antalgică sunt intervenții ce nu consumă mult timp și care pot avea ca rezultat ameliorarea simptomatologiei și creșterea confortului pentru pacient.
