fbpx

Alexandru Marghiloman, viața sa, așa cum a fost ea

Sursa foto: wikipedia

Alexandru Marghiloman a văzut lumina zilei, pe 27 ianuarie 1854. S-a născut la Buzău, ca fiu al lui Iancu Marghiloman și al Irinei, descendentă a familiei boierești Izvoranu.

Studii și cariera juridică

După ce absolvă cursurile Colegiului „Sfântul Sava”, Alexandru Marghiloman se înscrie la Facultatea de Drept şi la Înalta Şcoală de Ştiinţe Politice din Paris. În 1878 obţine doctoratul în ştiinţe juridice şi politice. Revenit în ţară, Marghiloman urmează o carieră de magistrat, fiind procuror şi mai apoi judecător la Tribunalul Ilfov. Pe data de 16 octombrie 1881 demisionează din magistratură pentru a deveni avocat. Trei ani mai târziu, Alexandru Marghiloman  este numit avocat al statului.

Cariera politică

La vârsta de 30 de ani, debutează în viața politică fiind ales, pe 6 noiembrie 1884, deputat în Colegiul I Buzău și totodată desemnat secretar al Camerei. După retragerea din viaţa politică a lui Titu Maiorescu, pe 4 iunie 1914, Alexandru Marghiloman a fost ales preşedinte al Partidului Conservator. Simpatizant al ideilor junimiste, Alexandru Marghiloman a acumulat o bogată experienţă politică. Eforturile sale de a moderniza Partidul Conservator şi de a încerca să-l orienteze spre noile realităţi din societatea românească au fost sortite eşecului, astfel că decesul său a însemnat practic şi „decesul” conservatorismului românesc. Deși are aprecieri acide, și uneori nemeritate la adresa lui , Constantin Argetoianu consideră că Alexandru Marghiloman ,,era cel mai rutinat politician”.

În Parlament se distinge ,,prin vioiciunea și prin eleganta urbanitate a discursurilor sale”. Al. Vaida-Voevod în ,,Memoriile sale” spune despre Alexandru Marghiloman că, era ,,dotat cu calități intelectuale excepționale, având o cultură universală superioară, era gentlemenul desăvârșit în toate manifestările individualității sale”.

Mandatul de prim-ministru

Alexandru Marghiloman trebuie considerat drept unul dintre cei mai lucizi politicieni din vremea Marelui Război. A ocupat, printre altele, fotoliul Ministerului de Justiţie, Ministerului Lucrărilor Publice, Ministerul Agriculturii, Industriei, Domeniilor şi Comerţului, Ministerul de Externe,  Ministerul de Interne, Ministerul de Finanţe. Ca ministru de justiție, el a stabilit componența judecătorilor de pace, a îmbunătățit codul comercial și codul falimentelor.

Alexandru Marghiloman a fost preşedintele Consiliului de Miniştri în perioada 5 martie 1918 – 24 octombrie 1918, calitate în care a participat la actul prin care Sfatul Țării din Basarabia a hotărât unirea cu România. Sosirea bolşevicilor la putere în Rusia a determinat ieşirea acesteia din război. Acest fapt a dus la izolarea României pe front. Cum Brătianu nu a dorit să încheie un armistiţiu ruşinos, la preşedinţia cabinetului a fost chemat generalul Alexandru Averescu, care pe 20 februarie, la Buftea, a semnat doar preliminariile tratatului. Atunci Alexandru Marghiloman şi-a asumat responsabilitatea încheierii unei păci separate ruşinoase pentru România, dar care ar fi salvat ţara noastră de la ocuparea totală a teritoriului său. Totodată, regele considera că datorită poziţiei sale filogermane, liderul conservator va reuşi să încheie o pace mai blândă pentru România.

În timp ce la Bucureşti se purtau tratative dificile pentru încheierea armistiţiului, primul ministru a fost martorul primei etape din procesul de făurire a României Mari. Pe 27 martie 1918, la Chişinău, Sfatul Ţării a hotărât cu majoritate de voturi Unirea Basarabiei cu România. Decizia a fost adusă la cunoştinţa lui Marghiloman care, în numele poporului român, a guvernului României şi al regelui, a luat act de Declaraţie şi a primit Unirea. Este memorabilă declarația sa de atunci: „În numele poporului român şi al regelui României, cu adâncă emoţiune şi cu falnică mândrie, iau act de hotărârea unanimă a Sfatului Ţării. La rândul meu, declar că de azi înainte Basarabia este pentru vecie unită cu România”. Deşi semnarea Tratatului de Pace cu Puterile Centrale de la Bucureşti a permis supravieţuirea statului român, în conştiinţa publică, Marghiloman a rămas cunoscut drept un „trădător de ţară”.

Viața personală

La 3 martie 1907, Alexandru Marghiloman s-a căsătorit cu Eliza Știrbei, nepoata domnitorului Barbu Știrbei și sora prințului Barbu Știrbei. Nu au avut copii, iar după 16 ani de căsnicie, au divorțat, Eliza recăsătorindu-se cu Ionel Brătianu. După divorț, Alexandru Marghiloman se pare că a avut în București, o întreținută numită Matzga Nicolics. A doua oară s-a recăsătorit la 65 de ani, cu Maria Petrescu ,,o fată frumoasă și cu gândul numai la toaletă” cum o vedea Constantin Argentoianu. Maria avea 27 de ani și era fiica lui Benedict Petrescu și a Mariei, născută Crețeanu o îndepărtată urmașă a lui Constantin Brâncoveanu. Căsătoria a avut loc la 12 iunie 1919, la biserica ,,Sf. Ioan Botezătorul” din Fundeni, județul Buzău, ctitoria sa din 1894. Maria Petrescu nu a avut copii, însă a moștenit, prin testament, întreaga avere a lui Alexandru Marghiloman.

Moartea sa

Alexandru Marghiloman a suferit de cancer. A fost operat la Viena însă, în seara zilei de 10 mai 1925, la vârsta de 71 de ani, închide ochii pentru totodeauna, la vila ,,Albatros”, din municipiul Buzău. Înmormântarea va avea loc pe 13 mai, în cimitirul Bellu din București, slujba de înmormântare fiind oficiată de Patriarhul României, Miron Cristea. La moartea sa, o gazetă locală ,,Sfatul sătenilor” spunea despre Alexandru Marghiloman că a fost un ,,boer tare învățat, priceput și harnic și pe deasupra cu desăvârșire cinstit, a fost stâlp puternic în politica țării acesteia, timp de peste patruzeci de ani”. În anul 2008, Alexandru Marghiloman a fost desemnat cetățean de onoare post-mortem al municipiului Buzău, unde o importantă stradă și un liceu îi poartă numele. Vila sa, Albatros, reabilitată, a devenit un centru cultural care-i poartă numele.

Alexandru Marghiloman s-a numărat printre cei mai mari moşieri ai ţării. Crescător şi proprietar de cai de curse, a fost animator al curselor ecvestre în ţara noastră. Alexandru Marghiloman figurează printre marii întemeietori ai Băncii Agricole și fondator al Băncii Generale Române, fiind unul din marii acționari la Societatea de Asigurări “Generalia”.

S-AR PUTEA SĂ TE INTERESEZE:

BuzăuMedia utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe site-ul nostru. Apăsând "DA, ACCEPT" accepţi utilizarea modulelor cookie. Prin continuarea navigării pe site-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie. DA, ACCEPT Mai mult