Amenzi de trei ori mai mari pentru cei care nu vor să se legitimeze

În curând, legitimarea persoanelor de către polițiști se va face conform unor reguli mai stricte, potrivit unui proiect de lege adoptat miercuri, de către deputați. Prevederile proiectului vor intra în vigoare după ce acesta își va fi terminat parcursul legislativ. Printre altele, propunerea legislativă prevede cazurile în care polițiștii vor putea să ceară unei persoane să se legitimeze și contravențiile pentru refuzul acesteia de a se identifica.

Mai exact, este vorba despre Proiectul de lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul ordinii şi siguranţei publice, adoptat miercuri, de Camera Deputaților, care este for decizional. Proiectul urmează să meargă la președintele țării pentru promulgare prin decret și va intra în vigoare la 90 de zile după publicarea în Monitorul Oficial.Printre altele, propunerea legislativă reglementează condițiile în care polițistul poate cere legitimarea unei persoane și contravențiile în cazul în care persoana refuză să se legitimeze. În prezent, Legea nr. 218/2002 privind organizarea și funcționarea Poliției Române, prevede doar faptul că polițiștii au dreptul „să legitimeze și să stabilească identitatea persoanelor care încalcă dispozițiile legale ori sunt indicii că acestea pregătesc sau au comis o faptă ilegală”.

Una dintre noutățile aduse de proiectul legislativ o reprezintă majorarea amenzilor în cazul refuzului legitimării. Concret, cei care vor refuza să se legitimeze vor primi, conform proiectului, amenzi cuprinse între 500 și 1.500 de lei (spre deosebire de legislația actuală care prevede amenzi de până în 500 de lei). Însă proiectul de lege vine, printre altele, cu reglementări în ceea ce privește condițiile în care polițistul va putea solicita legitimarea. Mai exact, este vorba doar despre următoarele situații:

  • când persoana încalcă dispozițiile legale sau când există motive întemeiate pentru a bănui că se pregătește să comită sau a comis o faptă ilegală;
  • când există motive verosimile de a bănui că persoana respectivă a fost prezentă la locul săvârșirii unei fapte ilegale sau se bănuiește că ar avea cunoștințe despre respectiva faptă, despre autor sau despre bunurile care au legătură cu fapta;
  • când persoana solicită sprijinul sau intervenția organelor de poliție, ori când necesită sprijinul organelor abilitate din cauza vârstei, stării de sănătate, dizabilității, consumului de alcool sau de substanțe psihoactive;
  • când descrierea persoanei corespunde unei persoane căutate sau când deține asupra sa bunuri sau se deplasează cu vehicule (fie că este vorba despre automobile sau ambarcațiuni ori aeronave) care corespun descrierii unora căutate potrivit legii;
  • când persoana desfășoară o activitate supusă unor autorizări, avize sau înregistrări sau este implicată într-o procedură legală în fața unei autorități sau instituții publice;
  • când încearcă să pătrundă sau când se află deja într-un spațiu în care accesul este controlat;
  • cu ocazia unor controale sau razii atunci când sunt căutați infractori sau bunuri provenite din infracțiuni ori chiar acțiuni teroriste;
  • când există obligația legală de a se stabili identitatea persoanei.

Este important de specificat aici că propunerea legislativă prevede ca polițiștii să fie obligați să ofere motivul pentru care cer legitimarea. Prin urmare, la solicitarea motivată a polițistului, vom fi obligați să înmânăm actele de identificare și să comunicăm informațiile necesare stabilirii sau verificării identității. Stabilirea identității se va face, în principiu, pe baza actului de identitate, dar dacă persoana care trebuie legitimată nu va putea prezenta buletinul sau cartea de identitate, atunci vor fi permise și orice alte acte cu fotografie (ca, de exemplu, carnetul de conducere). De asemenea, în lipsa oricărui document oficial de identificare, persoana va putea da și o declarație, iar polițistul va putea verifica pe loc, în bazele electronice de date, identitatea declarată.

Proiectul de lege mai prevede și ce se întâmplă în cazul în care măsurile enumerate mai sus nu au permis stabilirea identității. Concret, polițistul va fi îndreptățit să identifice o altă persoană care poate oferi informații referitoare la identitatea persoanei în cauză sau să fotografieze, să ia și să proceseze amprentele, semnele particulare și semnalmentele acesteia. De asemenea, polițistul va putea face publică, prin orice mijloace, fotografia, înregistrarea sau descrierea persoanei, dacă va avea convingerea (rezonabilă) că această măsură poate duce la stabilirea identității. Aceste măsuri se vor putea realiza chiar și în lipsa consimțământului persoanei vizate.

Sursa: avocatnet.ro
S-AR PUTEA SĂ TE INTERESEZE:

BuzăuMedia utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe site-ul nostru. Apăsând "DA, ACCEPT" accepţi utilizarea modulelor cookie. Prin continuarea navigării pe site-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie. DA, ACCEPTMai mult