fbpx

Cel mai distins om politic al buzoienilor, Alexandru Marghiloman, comemorat la 94 de ani de la moartea sa

Buzoieni de toate vârstele s-au adunat astăzi, în Parcul „Alexandru Marghiloman” din municipiu, acolo unde s-a desfăşurat ceremonia militară şi religioasă pentru comemorarea marelui om politic buzoian cu ocazia împlinirii a 94 de ani de la trecerea sa în nefiinţă. Evenimentul, organizat de municpalitate şi Centrul Cultural „Alexandru Marghiloman”, în colaborare cu garnizoana Buzău, face parte dintr-o serie de manifestări menite, să reabiliteze imaginea fostului prim-ministru al României, un demers care început încă de anul trecut. La eveniment au participat, din partea autorităților locale, prefectul județului Carmen Ichim, președintele Consiliului Județean, Petre Emanoil Neagu și cei doi vicepreședinți, primarul Constantin Toma, viceprimarul Ionuț Apostu, europarlamentarul Andi Cristea și parlamentarii buzoieni Lucian Romașcanu, Sorin Lazăr, Dănuț Păle și Sebastian Radu.

Totodată, au mai fost prezenți general-maior Vasile Toader, locţiitorul pentru instrucţie al şefului Statului Major al Apărării, general de brigadă Claudiu-Mihail Sava, locţiitorul comandantului garnizoanei Buzău şi reprezentanţi ai unităţilor militare din garnizoană, precum şi cadre militare în rezervă şi retragere, oameni de cultură, reprezentanţi ai instituţiilor publice locale, elevi și buzoieni. Însemnătatea activităţii a fost prezentată publicului prezent de către comandor în retragere Marius-Adrian Nicoară, iar evocarea moştenirii importantului omului de stat buzoian  a fost evocată de strănepoata acestuia, Irina Vlăduca Marghiloman, precum şi de primarul municipiului, Constantin Toma. Ceremonialul a mai cuprins slujba de pomenire de către un sobor de preoţi, depuneri de coroane şi defilarea gărzii de onoare.

În continuarea ceremonialului militar şi religios, manifestările au cuprins o masă rotundă cu participarea unor istorici de renume național și nu numai, cu titlul „Opera şi personalitatea lui Alexandru Marghiloman”, precum şi un eveniment editorial de excepție cu ocazia reeditării cărţii „Note politice 1897-1924” de Alexandru Marghiloman şi lansarea volumului „Personalităţi buzoiene 1918-2018: 500 pentru România”.  Potrivit primarului Constantin Toma, acest ultim volum cuprinde personalități din toate domeniile.

 

Evenimentul s-a încheiat cu conferinţa „Pledoarie pentru hipism” şi prezentarea calului de curse „Frozen Fire”, un armăsar din rasa pur sânge englez, adus la Herghelia Cislău, cu sprijinul președintei Asociației Alexandru Marghiloman, descendent al cunoscutei personalități politice a României, Irina Vlăduca – Marghiloman. Domnia sa a menționat că și-ar dori revitalizarea Ansamblului Marghiloman prin hipism contemporan. Această revitalizare propune activarea culturală a ansamblului bazată atât pe tradiție, cât și pe ideea de inovație.

 Calul a jucat un rol deosebit în viața marelui politician român, fiind și vicepreședintele Jockey Clubului Român (1903-1925). Acest ansamblu era considerat la acea vreme singurul parc pentru hipism de performanță al țării noastre, având grajduri pentru cai pur-sânge englez, dar și alee hipică pentru plimbare și antrenament.  Municipalitatea dorește să refacă acest domeniu astfel încât să-l integreze în contextul istoric, adică acel aer de sfârșit de secol XIX, început de secol XX. Atunci, grădina din Ansamblul Marghiloman era considerată drept una dintre cele mai frumoase din Europa.    

Alexandru Marghiloman (născut la 4 iulie 1854, Buzău, Ţara Românească – decedat la 10 mai 1925, Buzău, Regatul României) a fost un om de stat conservator român care a îndeplinit funcţia de prim-ministru al României în anul 1918 (martie–noiembrie). Conservator şi germanofil în preajma Primului Război Mondial, Marghiloman a acceptat să devină prim-ministru într-un moment foarte dificil, în primăvara lui 1918, când, abandonată de principalul aliat din zonă, Rusia bolşevică, România a trebuit să accepte o pace nefavorabilă cu Puterile Centrale. După ce a negociat pacea de la Buftea-Bucureşti, Marghiloman a trimis trupe române la Chişinău pentru a stabiliza fosta gubernie ţaristă devenită atunci Republica Democrată Moldovenească. După ce Sfatul aceasteia a votat Unirea Basarabiei cu România, Marghiloman a primit actul unirii şi a acţionat pentru recunoaşterea acesteia.

Intră in comunitatea BuzăuMedia! Află în timp real când publicăm un articol nou pe site, direct de pe Facebook și YouTube.

Urmărește-ne pe Facebook

Urmărește-ne pe YouTube

S-AR PUTEA SĂ TE INTERESEZE:

BuzăuMedia utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe site-ul nostru. Apăsând "DA, ACCEPT" accepţi utilizarea modulelor cookie. Prin continuarea navigării pe site-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie. DA, ACCEPT Mai mult