Deși a fost adoptată de Parlament, legea care înăsprește sancțiunile pentru trafic de droguri și comercializarea de „etnobotanice” fără autorizație nu va intra în curând în vigoare. Și asta pentru că președintele țării a cerut reexaminarea legii, ceea ce înseamnă că aceasta se va întoarce în Parlament. Modificările propuse au fost foarte discutate în spațiul public, însă trebuie menționat că, în privința drogurilor de risc, precum cocaina, nu s-ar schimba nimic în ceea ce privește deținerea pentru consum propriu – modificările vizează doar traficul cu astfel de substanțe. În schimb, deținerea fără drept, de „etnobotanice”, ar deveni infracțiune, fapta nefiind considerată astfel, până acum, potrivit avocatnet.ro.
Actul normativ care ar modifica legislația privitoare la droguri (Legea nr. 143/2000 și Legea nr. 194/2011) a trecut de Parlament, însă președintele țării a ales să ceară reexaminarea acestui act. Acum, Parlamentul va trebui să hotărască dacă vrea să continue cu varianta inițială sau nu.
În ipoteza în care alege să trimită legea în exact aceeași formă, pentru promulgare, președintele țării nu mai poate să ceară reexaminarea, Constituția permițându-i acest lucru o singură dată. Tot ce ar mai putea face președintele țării, dacă Parlamentul trimite o lege în formă identică, spre promulgare, este să sesizeze Curtea Constituțională cu o obiecție de neconstituționalitate, urmând să se verifice compatibilitatea legii cu Constituția României.
Ce prevedea forma trimisă inițial spre promulgare
Regimul aplicabil drogurilor clasice, precum cocaina sau metamfetamina, ar deveni mai aspru, în ceea ce privește traficul acestora. În primul rând, ar crește sancțiunea pentru faptele de trafic de droguri de risc. Astfel de fapte ar fi sancționate de la 3 la 10 ani, spre deosebire de cum e situația în prezent, unde pedeapsa e de la 2 la 7 ani. Dacă discutăm de droguri de mare risc, pedeapsa ar fi și mai mare (de la 5 la 15 ani, spre deosebire de 5-12, cum e acum). Diferența dintre cele două e dată de clasificarea oficială, în droguri de risc (tabelul nr. III din Legea nr. 143/2000) sau de mare risc (tabelele nr. I și II anexate Legii nr. 143/2000).
Ar mai crește pedeapsa și pentru introducerea sau scoaterea din țară sau pentru import sau export de droguri. Dacă vorbim de droguri de risc, pedeapsa ar fi de la 5 la 15 ani (spre deosebire de 3-10, cum e acum). Pentru drogurile de mare risc, pedeapsa ar fi de la 10 la 20 de ani (spre deosebire de 7-15 ani).
După aceea, dacă fapte precum traficul de droguri duc la moartea victimei (discutăm de un rezultat neintenționat), pedeapsa ar ajunge să fie închisoarea între 15 și 25 de ani (acum e între 10 și 20 de ani).
Alte posibile schimbări vizează posibilitatea folosirii bunurilor utilizate la fabricarea de droguri în scop didactic sau în campanii de prevenire (nu este menționat cine poate demara astfel de campanii cu bunurile confiscate, însă este clar că astfel de bunuri nu vor putea fi obținute decât de la autorități). De asemenea, procurorul ar avea cinci zile, de la momentul efectuării în continuare a urmăririi penale, în care va putea dispune evaluarea consumatorului într-un centru specializat, pentru infracțiunea de cultivare sau deținere de droguri în scop propriu.
Atenție! Deținerea de droguri, pentru consum propriu, ar fi tratată la fel ca până acum: este considerată infracțiune (și va fi astfel, în continuare) și se poate pedepsi cu închisoarea de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă, pentru droguri de risc, și cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani, pentru droguri de mare risc.
Schimbări importante ar avea loc și în privința etnobotanicelor. Asta pentru că, pentru prima data în România, ar urma să existe o incriminare a deținerii de etnobotanice (chiar și pentru consum propriu), fără drept. Până acum, această faptă nu era incriminată. Conform expunerii de motive anexate proiectului care a fost adoptat, „vidul legislativ” care exista până acum nu reflecta pericolul social al unor astfel de fapte.
Legea se va întoarce, acum, în Parlament, care va reexamina actul normativ. Parlamentul fie poate să modifice unele din prevederi, fie să retrimită aceeași variantă spre promulgare (președintele nemaiputând solicita reexaminarea încă o dată, ci doar să ceară Curții Constituționale să se pronunțe asupra constituționalității legii), fie chiar să renunțe definitiv la lege.
