fbpx

Pensiile private: Cum contribuim la fonduri și cum ne-am putea primi banii la pensie

În spațiul public au apărut iarăși discuții pe tema desființării/modificării fondurilor de pensii private obligatorii, schimbării modului de contribuție la Pilonul II și suspendării unor contribuții. În aceste condiții, ne-am decis să vă prezentăm, pe scurt, ce înseamnă o pensie privată obligatorie și cum contribuim la aceasta.

Sursa foto:albayan.ae

Când vorbim de pensii private ne referim, în primul rând, la cele obligatorii (Pilonul II). Sistemul de pensii private obligatorii a fost introdus în România în 2008, când statul s-a hotărât să cedeze fondurilor de pensii private o parte din contribuția noastră la asigurările sociale. De ce a făcut acest lucru? Pentru că forța de muncă din țara noastră e în continuă scădere, în timp ce numărul pensionarilor crește.

Astfel că, spre deosebire de partea din contribuția noastră care merge în vistieria statului, partea cealaltă, adică pensia privată obligatorie, merge într-un cont administrat privat, însă asta nu înseamnă că aceștia nu se vor mai întoarce la noi într-un final, la vârsta pensionării. Acești bani vor fi un plus față de pensia din sistemul public. Iar partea interesantă e că, dacă titularul contribuției de la Pilonul II moare, atunci banii din contul său propriu la fondul privat se duc la moștenitorii săi – ceea ce la pensiile publice de stat nu se întâmplă.

Contribuția la pensie datorată de salariat din venitul său brut este de 25%. Practic, din acest procent, doar 3,75% se duc către fondul privat, iar restul, la stat. Procentul care se duce la Pilonul II era asumat prin lege să crească și să ajungă la 6%, dar asta nu s-a întâmplat. Anul trecut, 5,1% se ducea la fondurile private, dar chiar și în contextul modificărilor fiscale realizate cu privire la transferul contribuțiilor, suma ce se duce anul acesta la Pilonul II este mai mică decât cea care se ducea anul trecut.

Beneficiarul se poate muta oricând de la un fond de pensii la altul, în funcție de preferințe, pentru că poate dispune cu privire la cine are grijă de banii săi, dacă, să zicem, nu-i convine randamentul de la fondul care-i administrează momentan.

Cei care vor să plătească în plus însă, adică să aibă o pensie mult mai mare, pot să opteze pentru cel de-al doilea tip de pensie privată, respectiv pentru pensia facultativă.         Pentru persoanele care nu obțin venituri, contribuția la pensie este opțională, ceea ce înseamnă că statul nu impune plata acesteia în lipsa unor venituri.

Cei până în 35 de ani contribuie obligatoriu la Pilonul II

Reglementarea în materie de pensii private e oferită de Legea nr. 411/2004. În act se prevede că persoanele în vârstă de până la 35 de ani care sunt asigurate în sistemul public de pensii trebuie să adere la un fond de pensii. De asemenea, persoanele până în 45 de ani, care sunt deja asigurate și contribuie la sistemul public de pensii, pot adera la un fond.

„Persoana care nu a aderat la un fond de pensii în termen de 4 luni de la data la care este obligată prin efectul legii este repartizată aleatoriu la un fond de pensii de către instituţia de evidenţă”, potrivit actului. „O persoană devine participant la un fond de pensii prin semnarea unui act de aderare individual, din proprie iniţiativă sau în urma repartizării sale de către instituţia de evidenţă”, mai scrie în lege.

Atâta timp cât datorăm, potrivit legii, contribuție pentru pensie, nu ne putem retrage din sistemul fondurilor de pensii administrate privat, cu alte cuvinte, nu putem să alegem să facem altceva cu acel procent lunar de 5,1% din venitul nostru brut. Explicația este simplă: contribuția noastră obligatorie este de 10,5%, iar faptul că aproape jumătate din acest procent merge în buzunarul unei entități private, iar cealaltă parte în buzunarul statului nu influențează caracterul obligatoriu al contribuției integrale de 10,5%.

„Contribuţia la fondul de pensii este parte din contribuţia individuală de asigurări sociale datorată la sistemul public de pensii”, se stabilește în actul normativ. Ceea ce putem face este să schimbăm fondul, dacă suntem nemulțumiți de cel care ne administrează cei 5,1% în prezent. Discuțiile cu privire la transfer trebuie purtate atât cu cei de la fondul actual, cât și cu cei pe care îi vizăm pentru schimbarea destinației banilor noștri.

Important! În situaţia în care un participant încetează să contribuie, acesta rămâne participant cu drepturi depline la fondul de pensii, potrivit legii.

Putem afla online la ce fond merg banii noștri

Cei care nu știu la ce fond merg banii lor de pensie privată, pentru că nu și-au ales fondul, pot afla folosindu-se de o aplicație pusă la dispoziție de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF). Totuși, informația nu va fi oferită instant, fiind necesare cel mul zece zile pentru ca solicitantul să primească un răspuns. Aplicația respectivă este de fapt o cerere ce se poate completa online, de la orice dispozitiv care e conectat la internet.

ASF a implementat această aplicație după ce a constatat anul trecut că cea mai mare parte dintre întrebările și solicitările care-i erau adresate de cetățeni cu privire la pensiile private se axau fix pe această necunoscută – unde anume se duc banii celor care au fost repartizați aleatoriu, adică cei care nu și-au ales ei singuri fondul.

Ce se întâmplă cu banii în caz de deces?

Dacă participantul la Pilonul II de pensii private moare înainte să apuce să ceară obținerea pensiei private, pe numele moștenitorului acestuia va fi deschis un cont la fondul de pensii la care s-a contribuit până atunci, banii fiind transferați acolo. Dacă cel care moștenește banii din acest fond de pensii este și el participant la fondul de pensii, chiar dacă nu neapărat la același, poate să ceară cumularea conturilor la un singur fond privat. Dacă vorbim însă de o persoană care nu este participant la fondul de pensii private, atunci moștenitorul va putea solicita banii sub forma unei plăți unice.

Firește că cel care se pretinde moștenitor trebuie să dovedească această calitate, iar dacă vorbim de mai mulți moștenitori care au dreptul la banii din contul respectiv, atunci e clar că ei trebuie să facă un partaj înainte de a solicita banii. De asemenea, cei care contribuie la fondurile de pensii private pot solicita banii acumulați în cont chiar dacă suma nu e destul de mare pentru a beneficia de pensia privată minimă. Concret, e vorba de situația în care beneficiarul se pensionează pentru invaliditate.

Propunere rămasă „în aer”: pensiile viagere și limitate

Anul trecut, Ministerul Muncii pusese în dezbatere publică un proiect de lege în care se prezentau regulile ce vor trebui respectate la plata pensiilor private. Până acum însă proiectul care trebuie să ajungă la Parlament, pentru a fi pus în dezbatere și votat, a rămas blocat în circuitul legislativ. Concret, proiectul prevedea că cei care contribuie la fondurile private de pensii vor putea să primească ori o pensie viageră ori o pensie limitată.

Pensia viageră ar fi fost o sumă lunară fixă de care ar fi putut să beneficieze și soțul supraviețuitor. Pensia limitată ar fi fost oferită dacă nu existau bani suficienți pentru una viageră. Practic, proiectul de lege venea să acopere o parte din povestea pensiilor private care nu este acoperită momentan de legislație – modul în care vor fi acestea acordate în mod efectiv, odată ce sunt îndeplinite condițiile legale de pensionare.

Intră in comunitatea BuzăuMedia! Află în timp real când publicăm un articol nou pe site, direct de pe Facebook și YouTube.

Urmărește-ne pe Facebook

Urmărește-ne pe YouTube

Sursa: avocatnet.ro
S-AR PUTEA SĂ TE INTERESEZE:

BuzăuMedia utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe site-ul nostru. Apăsând "DA, ACCEPT" accepţi utilizarea modulelor cookie. Prin continuarea navigării pe site-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie. DA, ACCEPT Mai mult