Perdelele forestiere de protecție din județ – barierele împotriva viscolului

de Stiri Buzau Media

Drumuri troienite, localități izolate sau oameni blocați în mașini sunt situațiile cele mai frecvente la fiecare început de an.  Cea mai bună armă împotriva înzăpezirii drumurilor este înfiinţarea de perdele forestiere de protecţie. Deși în ultimii ani au existat inițiative legislative în acest sens, țara noastră are în continuare nevoie de mii de kilometri de astfel de bariere naturale împotriva zăpezii. Comitetul Județean de Analiză a Programului Anual de Înființare a Perdelelor Forestiere de Protecție, prezidat de prefectul Carmen Ichim și vicepreședintele Consiliului Județean Buzău, Romeo Lungu, s-a întrunit recent pentru a discuta și aviza studiul de oportunitate privind înființarea perdelelor forestiere de protecție la nivelul județului, inițiat de către Consiliul Județean.

În cursul acestei săptămâni, proiectul privind înființarea perdelelor forestiere de protecție urmează să fie înaintat spre avizare Ministerului Apelor și Pădurilor, iar autoritățile buzoiene spun că doresc implementarea cât mai grabnică a acestuia, pentru protecția căilor de transport și comunicații, în special pe durata episoadelor de viscol care conduc la înzăpeziri și blocaje pe porțiuni însemnate din drumurile naționale și județene din zona de câmpie a Buzăului. Perdelele forestiere au scopul de a proteja împotriva efectelor unor factori dăunători şi/sau pentru ameliorarea climatică, economică şi estetico-sanitară a terenurilor.

Perdelele forestiere reduc evaporaţia şi transpiraţia plantelor, astfel ca producţia agricolă în câmp creşte cu până la 20%, chiar dacă o porţiune din teren este ocupată de perdele. Fiecare 100.000 ha de perdele forestiere plantate, care ar reprezenta 40 de milioane de arbori, stochează aproximativ 5.000 tone CO2 la vârsta de 20 de ani, cantitate care va creşte odată cu vârsta arborilor. Pe lângă stocarea carbonului în arborii din perdelele forestiere, rezultă şi economisirea energiei prin reducerea combustibililor folosiţi.

Vara, efectul de răcire a aerului într-o zonă cu vegetaţie forestieră depăşeşte 30ºC. Efectul de răcire este datorat nu numai diminuării radiaţiei de către stratul de frunze ale arborilor, ci şi evaporării prin frunze, care foloseşte în medie 60-75% din energia de radiaţie pentru transpiraţie. Radiaţia solară sub coroanele arborilor este de aproape 9 ori mai mică decât în locurile deschise. Ridicarea umidităţii atmosferice se datorează capacităţii de evaporare a masei foliare, care este de 10 ori mai mare în comparaţie cu un teren lipsit de vegetaţie.

Arborii sunt necesari şi pentru a utiliza excesul de apă din precipitaţii, care altfel este eliminată greu numai prin evaporare, în condiţii de relief plan (funcţia de drenaj biologic). Frunzişul şi ramurile dese reduc considerabil intensitatea luminii. Coroanele rare ale arborilor din specii de foioase, precum şi ale unor arbuşti care au la maturitate coroane mai transparente sau frunzişul căzut în perioada de toamna-iarna, filtrează şi reduc moderat lumina solară prea puternică.