Propunere de lege pentru votul românilor din diaspora

de Stiri Buzau Media
Sursa foto:Facebook
Sursa foto:Facebook

Senatorii vor dezbate, în următoarele săptămâni, un proiect de lege care prevede condiții noi pentru românii din afara granițelor care vor să voteze pentru alegerile prezidențiale sau pentru Parlamentul European, scrie legestart. Argumentele inițiatorilor țin de evenimentele din 26 mai 2019, când mii de români din străinătate au stat la cozi la ambasade, ore întregi, și nu au reușit să voteze. Proiectul de lege prevede înfiinţarea de secţii noi de votare și instituirea de liste electorale permanente în străinătate.

Secțiile suplimentare de votare vor fi înființate după regulile aplicabile celor organizate pe teritoriul României – “o secţie arondată unei comunităţi compacte de 1.500 – 2.000 cetăţeni cu drept de vot, dar, pe de altă parte, de identificarea localurilor fezabile organizării de secţii şi repartizarea geografică a acestora cu consultarea asociaţiilor cetăţenilor români şi organizaţiilor teritoriale ale partidelor politice româneşti, legal constituite, cu sprijinul autorităţilor publice şi cu respectarea organizării administrativ – teritoriale de pe teritoriul statelor vizate. Simplu, această propunere s-ar sintetiza prin formula «nu ducem cetăţenii la secţia de votare, ducem secţia de votare la cetăţeni»”, se arată în expunerea de motive a proiectului legislativ.

Prin derogare de la prevederile art. 23 din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente, cu modificările şi completările ulterioare, cetăţenii români prevăzuţi la art. 1 votează pe liste permanente, în secţii organizate potrivit dispoziţiilor legale aplicabile secţiilor de vot constituite pe teritoriul României, cu excepţiile şi măsurile specifice, după caz, prevăzute de prezenta lege.

Identificarea şi înscrierea pe listele electorale permanente se face pe baza informaţiilor obţinute de la Ministerul Afacerilor Interne, în cazul cetăţenilor români cu domiciliul în străinătate, de la Ministerul Afacerilor Externe, pentru personalul diplomatic şi consular, şi de la autorităţile publice competente din statele de rezidenţă în cazul celorlalte persoane.

Persoanele înscrise pe listele electorale permanente prevăzute la alin.(l) sunt, în mod corespunzător, radiate din listele electorale permanente din România. Guvernul şi Autoritatea Electorală Permanentă au obligaţia de a lua măsuri, în mod corespunzător, pentru redimensionarea sau, după caz, reducerea numărului pentru secţiile de votare organizate pe teritoriul României.

În vederea exercitării votului, cetăţenii români cu domiciliul în străinătate se  legitimează cu pașaportul emis de statul român, care atestă această calitate.  Ceilalţi cetăţeni români se legitimează cu cartea de identitate şi, după caz, cu documentul corespunzător, emis de autoritatea competentă din statul resortisant, care atestă rezidenţa cetăţeanului român pe teritoriul acestuia. Pentru organizarea secţiilor de votare din afara teritoriului României, Autoritatea Electorală Permanentă şi Guvernul, prin instituţiile autorizate, stabilesc măsurile administrative necesare pentru identificarea numărului de cetăţeni români cu drept de vot, cu domiciliul sau reşedinţa în aceste state şi la care face referire art. 1, precum şi pentru dimensionarea şi repartizarea geografică a secţiilor de votare.

Cetăţenii români aflaţi în afara teritoriului României şi care nu intră în categoriile prevăzute la art. 1, votează pe liste suplimentare, în condiţiile stabilite de legislaţia electorală. Proiectul de lege va fi dezbătut mai întâi la Senat, prima cameră sesizată.