Râul Buzău – nașul ținutului, nașul orașului!

de Stiri Buzau Media

Turism Briant:

Dacă ți-ai planifica un traseu pe drumul național Brașov-Buzău, de-a lungul râului Buzău, mai ales că te poți astruca seara pentru înnoptat în fel de fel de pensiuni sau căși peste care stă scris deasupra cazare, ai descoperi o bucată de țară în care oricine s-ar entuziasma în fața unei naturi fascinante nemaiîntâlnită până atunci.

Odată ce te-ai conectat la admirat acest peisaj care se derulează pe o lungime de vreo sută de kilometri, o să fi ajutat bineînțeles de șoseaua pe care o străbați în sensul curgerii apei râului.

Drumul național este desfășurat de multe ori paralel cu valurile apei ce cade în trepte, printre coamele versanților împăduriți ori printre dealurile unduitoare pline de vegetație colorată de anotimpul prin care treci.

Indiferent de anotimpuri, ținutul pe care-l străbați înghițând aerul proaspăt, este la fel de primitor arătându-ți din mers sate ramificate pe văile create de pâraiele răsărite din spatele munților.

De multe ori segmentele îmbârligate cu dibăcie pe care le străbați, pot fi destul de stresante pe anumite distanțe până la intrarea în Măgura, dar acest lucru nu te oprește în observa marea cantitate a unui potențial turistic inimaginabil.

Varietatea formelor de relief, străbătute de râu, de un pitoresc rar întâlnit, cu dese şi ameţitoare schimbări de decor, privelişti care se îmbină armonios şi proporţional, oferă multiple posibilităţi pentru analizarea, dezvoltarea și transformarea acestui potențial într-un veritabil produs turistic. Oare acest spațiu care a fost atribuit gratuit, nu poate fi folosit cât mai mult pentru a-ți petrece timpul liber în natură? Oare nu s-ar putea dezvolta un turism local? Oare nu ar fi un înlocuitor eficient al multor lipsuri pe care le au cei care mai mișună și care mai au grijă de acest ținut? Dar …asta e!

După ce izvorăşte din Carpaţii Răsăriteni din nordul masivului Ciucaş, râul Buzău o ia grăbit la vale ca la un moment dat să se întoarcă din drumul lui cu 180° într-o localitate căreia i-a rămas denumirea de ”Întorsura Buzăului”.

În cursul lui, încearcă să se apropie de Mănăstirea Sita Buzăului, merge susurând liniștit spre Zăbrătău, trece pe lângă Crasna și ajunge la Cheile Buzăului.

Aici, râul taie transversal munţii Buzăului la o altitudine de 630 m, oferind cu generozitate geografiei trecătoarea cea mai joasă din tot lanţul Carpaţilor Munteniei care lasă să treacă apa cu toată gălăgia și vâltoarea ei.

Nu durează mai mult de câțiva kilometri ca să se strângă apoi într-o liniște lipsită parcă de însuflețire de când a dispărut acea oază de sănătate balneară, cunoscută sub denumirea de Băile Siriu. Acum, aici, este instalat un baraj unicat, un colos în formă de semicerc, o podobă tehnică din argilă amplasată într-un loc înțesat de imnuri și legende despre apa Buzăului.

Când vremea de deasupra lacului rezemat de baraj se arată primitoare, atât localnicii cât și străinii de zonă pescuiesc. În anumite zile prind pește atât cât le trebuiește, iar în alte dăți îl așteaptă. Problema braconajului nu s-a pus niciodată, deoarece atât pescarii autohtoni cât și ceilalți veniți din toate părțile respectă cu sfințenie această zonă netulburată încă. Lăsând o mulțime de sate în urmă legate prin puține poduri dar cu o sumedenie de podețe și punți suspendate pe șufe de oțel, râul Buzău adună după el toate pâraiele pe o lungime de aproape 140 de km.

Astfel din partea dreaptă primește pâraiele Crasna, Valea Neagră, Siriul Mare, Nehoiul, Valea Muscelului, Bâsca Chiojdului, Nişcovul, iar Zăbrătău, Harţagu, Casoca, Bâsca Roziliei, Sibiciul, Bălăneasa, Sărăţelul, Slănicul şi Câlnăul vin din partea stângă.

Chiar dacă râului Buzău în anotimpurile friguroase nu i se dă prea mare importanță, primăvara când se scutură de gheața care nu i-a dat pace acoperindu-i câteodată răsuflarea, se răzbună vrând parcă să arate că nu trebuie uitat niciodată.

Nimeni nu poate descrie ce reușește să facă apa învolburată și plină de sloiuri în vâltoarea ei, pentru că nu ar avea timpul necesar, imaginile i s-ar succeda ca paletele unui ventilator la poziția maxim..

Puțini își mai amintesc viiturile care au atins mii de metri cubi pe secundă au “curăţat” zeci de mii de tone de material, iar apa râului s-a cuibărit pentru câţiva ani aproape de calea ferată.

După marile inundații în tot cursul lui de la munte in regiunea dealurilor si mai ales a câmpiei, râul Buzău a avut destul de rar un singur braț, dar de cele mai multe ori, apele lui s-au împărțit în 2-3 braţe, despărţite între ele prin prundişuri, iar după alte viituri mari, cursul şi mărimea lor s-au schimbat, formând alte albii şi braţe noi.

De aceea, finalizarea barajului a făcut ca apa să fie dresată pe cursul ei printr-un fel de uluc care se umple şi dă din el din când în când, atunci când ploile repezi neîntâmpinând nici un fel de obstacol îşi caută loc între marginile lui.

Ca și cum ți-ar citi gândurile, din oră-n oră bătăile orologiului din turnul Palatului Comunal ți-aduc aminte de legendele transmise de la o generație la alta despre Râul Buzău, apa principală care a creat cea mai interesantă şi frumoasă vale ca formă şi evoluţie din ţară.

Dar chiar dacă acest orologiu nu vorbește prea mult, în schimb cei care s-au pus pe povestit în urmă cu mulți ani despre cele trăite și văzute alături de minunea curgătoare, i-au adăugat și o mulțime de imnuri care-l însoțesc pe parcurs.

Străbătând această Vale a îmbrăcat și lăsat în urmă locuri înțesate cu povești adevărate, sate eterne cu o arhitectură fascinantă în care piatra și lemnul se împletesc în culorile anotimpurilor.

Așa că cei care n-au văzut Valea Buzăului, degeaba au vizitat orașul de reședință al județului, zicând că au văzut tot, dar nu au auzit orologiul Palatului!

Foto: Turism Briant, Facebook, DiscoverBuzau, știrileprotv.ro, phanttom.wordpress.com

 

 

 

Știri despre: ,