Taxare inversă: Pentru unele operațiuni se aplică până la 31 decembrie, dar se va prelungi perioada

Taxarea inversă e o măsură de simplificare în domeniul TVA care e permisă doar în cazul anumitor operațiuni. În 2018, există 14 operațiuni pentru care e posibilă taxarea inversă, dar numărul lor ar putea scădea în 2019. Mai exact, autoritățile europene au decis recent prelungirea aplicării taxării inverse pentru operațiunile care expiră, dar măsura trebuie introdusă la noi în Codul fiscal.

În mod normal, persoana obligată să achite TVA este cea care face livrări de bunuri sau prestări de servicii. Totuși, prin excepție, TVA poate fi plătită, în cazul anumitor operațiuni, de către beneficiar. Această practică este cunoscută ca taxare inversă. Regula de bază a taxării inverse este, conform Codului fiscal, că furnizorul și beneficiarul trebuie să fie înregistrați în scopuri de TVA în România: „prin excepție (…), în cazul operațiunilor taxabile, persoana obligată la plata taxei este beneficiarul (…). Condiția obligatorie pentru aplicarea taxării inverse este ca atât furnizorul, cât și beneficiarul să fie înregistrați în scopuri de TVA (…)”. Totodată, taxarea inversă este posibilă numai pentru livrările de bunuri și prestările de servicii făcute în interiorul României.

Concret, taxarea inversă se aplică pentru operațiunile de mai jos. Unele dintre ele mai sunt valabile doar până la 31 decembrie 2018, însă Consiliul Europei a decis luni să le prelungească valabilitatea până la 30 iunie 2022, conform unui comunicat i al specialiștilor PwC România. Totuși, ca să se aplice, măsura trebuie transpusă în România prin modificarea Codului fiscal, altfel operațiunile respective vor ieși la 1 ianuarie 2019 de la taxarea inversă:

  • livrarea de deșeuri feroase și neferoase, de rebuturi feroase și neferoase, inclusiv produse semifinite rezultate din prelucrarea, fabricarea sau topirea acestora;
  • livrarea de reziduuri și alte materiale reciclabile alcătuite din metale feroase și neferoase, aliajele acestora, zgură, cenușă și reziduuri industriale ce conțin metale sau aliajele lor;
  • livrarea de deșeuri de materiale reciclabile și materiale reciclabile uzate constând în hârtie, carton, material textil, cabluri, cauciuc, plastic, cioburi de sticlă și sticlă;
  • livrarea materialelor de la primele trei puncte după prelucrarea/transformarea acestora prin operațiuni de curățare, polizare, selecție, tăiere, fragmentare, presare sau turnare în lingouri, inclusiv a lingourilor de metale neferoase pentru obținerea cărora s-au adăugat alte elemente de aliere;
  • livrarea de masă lemnoasă și materiale lemnoase;
  • livrarea de cereale și plante tehnice, inclusiv semințe oleaginoase și sfeclă de zahăr, care nu sunt în principiu destinate ca atare consumatorilor finali (doar până la 31 decembrie 2018);
  • transferul de certificate de emisii de gaze cu efect de seră, astfel cum sunt definite la art. 3 din Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 octombrie 2003 de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră în cadrul Comunității și de modificare a Directivei 96/61/CE a Consiliului, transferabile în conformitate cu art. 12 din directivă, precum și transferul altor unități care pot fi utilizate de operatori în conformitate cu aceeași directivă (doar până la 31 decembrie 2018);
  • livrarea de energie electrică către un comerciant persoană impozabilă, stabilit în România (doar până la 31 decembrie 2018);
  • transferul de certificate verzi (doar până la 31 decembrie 2018);
  • construcțiile, părțile de construcție și terenurile de orice fel, pentru a căror livrare se aplică regimul de taxare prin efectul legii sau prin opțiune;
  • livrările de aur de investiții efectuate de persoane impozabile care și-au exercitat opțiunea de taxare și livrările de materii prime sau semifabricate din aur cu titlul mai mare sau egal cu 325 la mie, către cumpărători persoane impozabile;
  • furnizările de telefoane mobile, și anume dispozitive fabricate sau adaptate pentru utilizarea în conexiune cu o rețea autorizată și care funcționează pe anumite frecvențe, fie că au sau nu vreo altă utilizare (doar până la 31 decembrie 2018);
  • furnizările de dispozitive cu circuite integrate, cum ar fi microprocesoare și unități centrale de procesare, înainte de integrarea lor în produse destinate utilizatorului final (doar până la 31 decembrie 2018);
  • furnizările de console de jocuri, tablete PC și laptopuri (doar până la 31 decembrie 2018).

În cazul livrării telefoanelor mobile, a dispozitivelor cu circuite integrate și a consolelor de jocuri, tabletelor PC și laptopurilor, taxarea inversă se aplică doar dacă valoarea bunurilor (exclusiv TVA), înscrise într-o factură, este cel puțin de 22.500 de lei.

Important! Codul fiscal prevede în mod expres că pe facturile emise pentru livrările de bunuri și prestările de servicii acoperite de taxarea inversă furnizorii/prestatorii nu înscriu taxa colectată aferentă. Beneficiarii sunt cei ce determină TVA, taxa fiind evidențiată în decont ca taxă colectată și taxă deductibilă.

Atenție! Prelungirea perioadei de aplicare a taxării inverse pentru operațiunile valabile doar până la 31 decembrie 2018 trebuie decisă în România prin modificarea Codului fiscal. Concret, directiva adoptată luni de Consiliul Europei trebuie transpusă în România prin lege sau ordonanță.

Sursa: avocatnet.ro