Iordanul s-a întors înapoi!

Iordanul s-a întors înapoi! Acest cuvânt minunat se aude în fiecare an, în ziua de Bobotează (6/19 ianuarie), pe malurile râului Iordan. Într-o rugăciune rostită în această zi, preoții spun: „Te-au văzut apele, Dumnezeule, și s-au temut, Iordanul s-a întors înapoi.”
Iordanul este principala apă curgătoare a Țării Sfinte. Această apă izvorăște din Munții Libanului, apoi traversează Marea Galileii și, după un lung și sinuos traseu, se varsă în Marea Moartă. Pe o distanță de 180 de kilometri, Iordanul alcătuiește granița naturală dintre Israel și Iordania, lungimea totală a acestuia fiind însă de aproape 360 de kilometri. În evreiește, Iordanul este numit și „râul care coboare”; între izvor și vărsare, Iordanul are o diferență de altitudine de opt sute de metri.
Iordanul apare încă din perioade vechi-testamentare drept un loc al săvârșirii minunilor. Prima minune menționată în Sfânta Scriptură a avut loc în dreptul Ierihonului, pe unde israeliții conduși de Iosua au trecut Iordanul. Sfânta Scriptură ne spune că fiii lui Israel au plâns vreme de treizeci de zile moartea lui Moise, și după ce s-au împlinit aceste zile, Iosua fiul lui Navi, împreună cu tot poporul lui Israel au trecut în chip miraculos prin apele Iordanului spre pământul făgăduinței. Locul exact al acestei treceri miraculoase este identificat cu o veche trecătoare prin vadul râului Iordan în apropierea căreia a predicat mult mai târziu și Sfântul Ioan Botezătorul. După tradiție locul acesta este același cu „locul scufundării” adică, locul în care a fost botezat Domnul nostru Iisus Hristos.
Iordanul este pomenit des în Sfânta Scripturaă, cel mai important moment în care apare acesta fiind însă, fără îndoială, Botezul Domnului, consemnat de către toți cei patru sfinți evangheliști (Matei 3, 13-17; Marcu 1, 9-11; Luca 3, 21-22 și Ioan 1, 29-34). Potrivit acestora, Sfântul Ioan Botezătorul săvârșea „botezul pocăinței” în apele râului Iordan. În acest loc a venit din Galilea și Iisus pentru a se boteza de la Ioan. „Și botezându-se Iisus, când a ieșit din apă, îndată cerurile s-au deschis și Duhul lui Dumnezeu s-a văzut pogorându-se peste El ca un porumbel, iar glasul Tatălui s-a auzit din ceruri zicând: Acesta este Fiul Meu cel iubit, întru care am binevoit, pe Acesta să-L ascultați” (Matei 3, 16-17). Natura însăși l-a recunoscut pe Creator, apele Iordanului întorcându-se înapoi, ca o plecăciune înaintea ziditorul lor.
Iordanul s-a întors înapoi !
În fiecare an, în ziua de 6/19 ianuarie, Biserica Ortodoxă sărbătorește Botezul Domnului nostru Iisus Hristos. În această zi de sărbătoare, patriarhul Ierusalimului, însoțit de numeroși episcopi, preoți și credincioși veniți din toată lumea, organizează o mare procesiune la râul Iordan. Această procesiune reactualizează pentru fiecare generație evenimentele desfășurate pe malul acestui râu, cu peste două mii de ani în urmă, când Fiul lui Dumnezeu a coborât smerit la apele Iordanului, pentru a primi botezul din mâinile Sfântului Ioan Botezatorul.
Procesiunea care se desfașoară în această zi la Iordan începe în zori, după ce autoritățile locale deschid porțile zonei de frontieră dintre Israel și Iordania, zonă extrem de securizată. Pe un culoar special amenajat pătrund cu această ocazie nenumărate autobuze și mașini, pline cu oficialități și pelerini din toată lumea.
Odată ajunși la Biserica Sfântul Ioan Botezătorul, din apropierea râului, ierarhii se îmbracă în veșminte de sărbătoare și după săvârșirea Sfintei Liturghii se îndreaptă pe jos spre râul Iordan. În drum spre apele binecuvântate, toți creștinii cântă troparul Botezului Domnului: „În Iordan, botezându-Te Tu, Doamne, închinarea Treimii s-a arăta.” După cuvenitele rugăciuni și binecuvântări, patriarhul ortodox aruncă în apă o cruce din lemn. Mai mulți porumbei albi, eliberați, înconjoară pentru puțină vreme locul Botezului, amintind de Epifania Domnului.
Mulțimile de pelerini amintesc astăzi de numeroșii evrei care coborau în vechime la Iordan, pentru a asculta predica înflăcărată a Sfântului Ioan Botezătorul, cât și pentru a primi botezul. Credincioșii care participă la slujba de sfințire dau mărturie că, pentru câteva clipe, apele Iordanului se întorc înapoi, curgând dinspre Marea Moartă spre Marea Galileii, adică dinspre vărsare spre izvoare, spre a cinsti astfel, în felul lor, marele praznic. Cei care au băut din apele Iordanului în această zi, au observat că acestea sunt sărate, iar nu dulci, dupa cum sunt de obicei; acest lucru este explicat prin faptul că, întorcându-se înapoi, râul aduce cu sine ape sărate din Marea Moartă.
Acest lucru dă și el mărturie despre prezența Ziditorului și a Mântuitorului lumii. Întoarcerea râului Iordan înapoi este profețită înca din Vechiul Testament, despre aceasta citind astfel: „Ce-ți este ție, mare, că ai fugit? Și ție, Iordane, că te-ai întors înapoi? Munților, că ați săltat ca berbecii și dealurilor, ca mieii oilor? De fața Domnului s-a cutremurat pământul, de fața Dumnezeului lui Iacob, Care a prefăcut stânca în iezer, iar piatra în izvoare de apă. Nu nouă, Doamne, nu nouă, ci numelui Tău se cuvine slavă, pentru mila Ta și pentru adevărul Tău” (Psalmi 113, 5-9).
Întoarcerea înapoi a râului Iordan, dinspre Marea Moartă (apă extrem de sărată, lipsită de viețuitoare), înspre Marea Galileii (apă dulce, cu mulți pești și vegetație abundentă), trimite încă din momentul Botezului spre activitatea Mântuitorului de a întoarce lumea de la moarte la viață.
Sursa: crestinortodox.ro