Andreea Sonia Stemate, olimpică internațională la latină, visează să studieze limba japoneză

de Stiri Buzau Media

Ambiție, curiozitate și putere de muncă. Iată ce o caracterizează pe Andreea Sonia Stemate, elevă în clasa a XII-a, la Colegiul Național ,,Mihai Eminescu” din Buzău. Dacă ați crezut că tot ce va urma nu va fi altceva decât o simplă prezentare a tinerei, ei bine, aflați că de abia acum începe ceea ce este  mai interesant despre ea. La cei 18 ani ai ei, Sonia participă, pentru a doua oară, la o olimpiadă internațională de latină. Mai exact, Andreea, alături de alți trei elevi din Iași, Cluj și Bacău, va reprezenta țara noastră la olimpiada ,,Certamen Ciceronianum Arpinas”, ce se va organiza în perioada 9-12 mai 2019, în localitatea Arpino, din Italia. O performanță extraordinară, nu este așa? Poate că nu este singura ce are rezultate remarcabile, însă nu credeți că astfel de elevi merituoși ar trebui să fie evidențiați?

Nu se știe niciodată ce model poate deveni pentru alți copii. Cert este că eu am avut plăcerea să o cunosc. Un om frumos, din toate punctele de vedere. Și spun asta, deoarece gândirea sa este cu mult mai matură și mai profundă pentru vârsta pe care o are. Dacă vă imaginați cumva că ochii mei au zărit un copil care pare să fie ca un ,,șoricel de bibliotecă” pentru care studiul este unica preocupare, să știți că vă înșelați.

Am întâlnit-o pe Sonia, alături de profesoara sa de latină, Carmen Stoica așteptându-mă în biroul directorilor Colegiului Național ,,Mihai Eminescu”. Stătea cuminte pe un scaun, iar în momentul în care ne-am privit, am văzut un copil cu o față deschisă, care te invita parcă să porți un dialog cu el, și nu oricum, ci de la egal la egal. Era veșnic cu zâmbetul pe față, părea că toată discuția era una perfect normală pentru ea. Curiozitatea m-a împins să o întreb pe Sonia de ce a ales latina, dintre toate limbile străine pe care le studiază. Vă pot spune așa: totul este legat de logică, iar răspunsul pe care l-am primit, cu siguranță o să vi se pară interesant.

În urma discuției pe are am avut-o cu doamna Carmen Stoica, am aflat în primul rând ce anume ar putea să o caracterizeze pe Sonia și în al doilea rând, mecanismul care ar duce la reușitele copiilor care doresc să exceleze.

Pasiunea, dacă îi putem spune astfel, pentru limba latină a început abia din clasa a IX-a. Recunoaște că până atunci nu i s-a părut o materie interesantă, însă îi place să încerce tot ce poate deveni o reală provocare pentru ea.

Latina este „matematica umanului”, este de părere mentorul Soniei. Este o materie dificilă, însă aceasta trebuie învățată nu numai pentru a fi vorbită, ci pentru că le formează copiilor anumite abilităţi logice. Prin urmare, din ceea ce am aflat de la profesoară, rezultă că există o strânsă legătură între latină și … matematică.

Cum spuneam mai devreme, Sonia participă pentru a doua oară la o competiție  internațională la limba latină. Debutul ei însă la concursurile și olimpiadele naționale și internaționale l-a făcut începând cu clasa a IX-a. Atunci a obținut un premiu special, un an mai târziu a luat mențiune, iar în clasa a XI-a a adăugat în ,,palmaresul său”  încă un premiu special. Ca să fie clar, astfel de competiții internaționale sunt 3 pe an: una dedicată lui Ovidiu, alta dedicată lui Horațiu și cea de-a treia este dedicat lui Cicero. Își amintește de primele emoții pe care le-a avut când a participat la olimpiada internațională dedicată lui Ovidiu.

Să nu credeți că pentru următoarea provocare a sa, Sonia nu are emoții. Nicidecum. Totuși, asta nu înseamnă că nu-și dorește să obțină un premiu. ,,De ce nu?” spune tânăra.

Și dacă până aici încă mai aveți dubii că ar putea să apară ceva mai interesant decât până acum, să știți că am păstrat ce este mai bun spre final. Era evident că odată ce va termina clasa a XII-a, următorul pas pentru Sonia va fi admiterea la Facultatea de Limbi străine. Ceea ce m-a mirat însă au fost disciplinele pe care ea dorește să le studieze … mă rog, cel puțin una dintre ele.

Sonia nu a fost surprinsă câtuși de puțin de uimirea mea. S-a obișnuit. Multă lume i-a spus astfel ,,De ce ai ales japoneza? Este o diferență ca de la cer la pământ între această limbă și româna, engleza sau germana.” Asta nu a împiedicat-o să continue să o învețe. Oricum, pasiunea pentru această limbă a venit în timp ce urmărea desene animate japoneze. I-a plăcut cât de melodioasă era această limbă și până la a o învăța, nu a fost decât un pas.

Își dorește foarte mult ca atunci când va ajunge la facultate, să poată studia măcar un an în Japonia. Este un vis pe care crede cu tărie că și-l va realiza. Pe de altă parte, acest lucru nu înseamnă că se gândește să părăsească în viitor România. Din contră. Sonia își dorește să insufle puțin din spiritul japonez de îndatorire  românilor și crede că acest lucru l-ar putea face urmând cariera de profesor universitar.

Un vechi proverb ne învață că ,,mâncăm pentru a trăi și nu trăim pentru a mânca“! Cu toate acestea, sunt atâtea situații și locuri în care plăcerea gustului dă parcă un nou sens vieții… Una dintre bucuriile vizitării altor țări și unul din privilegiile celor care ajung să descopere și să experimenteze alte culturi, rămâne șansa de a savura mâncăruri autentice, feluri de mâncare specifice și unice, preparate exact de cei ce le-au ,,inventat”. Este primul lucru pe care Sonia dorește să-l experimenteze, odată ce va putea ajunge în Japonia.

Dornică să înveţe expresii din limba Ţării Soarelui Răsare, a început să imite scrierea în japoneză, aşa cum văzuse la televizor şi pe internet. Este o limbă destul de grea şi dacă nu exersezi zi de zi, o poţi uita destul de repede. Așa se întâmplă de altfel cu orice limbă străină pe care încetezi să o mai vorbești zilnic. Specialiştii spun că învăţarea unei limbi cu alte caractere decât cele latine îl poate face pe copil să se simtă special, capabil şi va înţelege că poate să facă şi să înveţe lucruri greu de abordat de către ceilalţi. Decodarea fonemelor, unităţi sonore, este diferită în limba japoneză, astfel implică strategii de învăţare noi. Comutarea de la scrierea alfabetului latin la scrierea japoneză va determina un antrenament pentru performanţele şcolare şi intelectuale şi va determina totodată amplificarea conexiunilor între idei şi soluţii. Va avea o agerime sporită în gândire, imaginaţie şi în dezvoltarea inteligenţei.

Toate aceste noțiuni par să o atragă atât de mult pe Sonia, încât a devenit autodidactă. Este adevărat, recunoaște ea, internetul o ajută foarte mult. Nu a reușit să ajungă la nivelul de a vorbi fluent limba japoneză, însă poate înțelege în mare cuvintele dintr-o conversație, dacă interlocutorii vorbesc mai lent. Până la facultate, Sonia trebuie să se pregătească de bacalaureat, având în vedere că este în ultimul an de liceu. Spune că are cunoștințele necesare și nu are emoții în acest sens. Deocamdată, acestea sunt rezervate olimpiadei internaționale de latină din Italia.